Capitolul I Dispoziţii generale
(1)Cetăţenia română este legătura şi apartenenţa unei persoane fizice la statul român.
(2)Cetăţenii români sunt egali în faţa legii; numai ei vor fi admişi în funcţiile publice civile şi militare.
(3)Cetăţenii României se bucură de protecţia statului român.
Modurile de dobândire şi de pierdere a cetăţeniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege.
Încheierea, declararea nulităţii, anularea sau desfacerea căsătoriei între un cetăţean român şi un străin
nu produce efecte asupra cetăţeniei soţilor.
Capitolul II Dobândirea cetăţeniei române
(1)Cetăţenia română se dobândeşte prin:
a)naştere;
b)adopţie;
c)acordare la cerere.
(2)Dispoziţiile prezentei legi nu conferă cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie un drept la
dobândirea cetăţeniei române prin acordare la cerere.
Secţiunea A:Prin naştere
(1)Copiii născuţi pe teritoriul României, din părinţi cetăţeni români, sunt cetăţeni români.
(2)Sunt, de asemenea, cetăţeni români cei care:
a)s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român;
b)s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română.
(3)Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetăţean român, până la proba contrarie,
dacă niciunul dintre părinţi nu este cunoscut.
Secţiunea B:Prin adopţie
(1)Cetăţenia română se dobândeşte de către copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie prin adopţie,
dacă adoptatorii sunt cetăţeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar
consimţământul acestuia.
(2)În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetăţean român, cetăţenia adoptatului minor va fi
hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situaţia în care adoptatorii nu cad de acord, instanţa
judecătorească competentă să încuviinţeze adopţia va decide asupra cetăţeniei minorului, ţinând
seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar
consimţământul acestuia.
(3)Dacă adopţia se face de către o singură persoană, iar aceasta este cetăţean român, minorul
dobândeşte cetăţenia adoptatorului.
(4)În cazul în care adopţia se face de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptiv,
cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi
convieţuieşte cu acest părinte în condiţiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura
adopţiei, republicată, cetăţenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator şi
părintele cetăţean străin. În situaţia în care aceştia nu cad de acord, instanţa judecătorească
competentă să încuviinţeze adopţia va decide asupra cetăţeniei minorului, ţinând seama de interesele
acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimţământul.
(1)În cazul constatării nulităţii adopţiei sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18
ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român.
(2)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), constatarea nulităţii adopţiei sau anularea adopţiei nu
produce efecte asupra cetăţeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul
României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulităţii sau anulării
adopţiei, acesta devine apatrid.
(3)Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopţiei ori s-a dispus
anularea adopţiei, în condiţiile prevăzute de prezentul articol, se comunică, din oficiu, de îndată
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(4)Pierderea cetăţeniei române se constată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie
notificând, de îndată, Direcţia generală pentru evidenţa persoanelor şi Direcţia generală de paşapoarte
cu privire la aceasta.
Secţiunea C:Prin acordare la cerere
(1)Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului
străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a)la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă
permanentă în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani
sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin 5 ani
de la data căsătoriei;
b)dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă
de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau
a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau nu a sprijinit asemenea acţiuni;
c)a împlinit vârsta de 18 ani;
d)are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de
legislaţia privind regimul străinilor;
e)este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o
infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
f)cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură
suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g)cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.
(2)Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care
solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) face dovada participării sale active
la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaţionale relevante
sau a unei contribuţii deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al
angajamentului social sau de voluntariat şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a)este cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori este
cetăţean al Confederaţiei Elveţiene;
b)s-a născut pe teritoriul României, iar la data naşterii sale părinţii săi sau, după caz, unul dintre
aceştia locuia legal pe teritoriul României.
(3)Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care
solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) a dobândit statutul de refugiat, potrivit
prevederilor legale în vigoare, şi a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea
românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea şcolară sau
profesională ori în ocupaţia exercitată sau implicare civică deosebită.
(4)Dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română
se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul
respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. a).
(5)Nu susţin interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g)
persoanele cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, s-a instituit măsura de ocrotire a consilierii
judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau,
după caz, lipsirea de capacitatea de exerciţiu.
(1)Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu
menţinerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care, prin activităţi
desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod
deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte
în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-g).
(2)Contribuţia la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti se
dovedeşte de către solicitant prin:
a)activităţi prin care se asigură promovarea imaginii României în străinătate sau a drepturilor
românilor din străinătate ori care au drept scop susţinerea mediului asociativ românesc din
străinătate;
b)activitate didactică şi ştiinţifică de promovare a limbii şi culturii române sau activitate publicistică
în limba română;
c)activităţi prin care se asigură menţinerea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi
religioase a românilor din străinătate.
Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care
poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în
domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în
străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a)solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare
ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;
b)solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi îşi exprimă
ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.
(1)Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi
care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândeşte cetăţenia română la cererea
părinţilor săi, odată cu aceştia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinţilor de acordare a
cetăţeniei române întemeiată pe art. 8.
(2)În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită acordarea cetăţeniei române în temeiul art. 8,
părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18
ani şi care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situaţia în care părinţii nu cad de
acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul
copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
(3)Cererea privind acordarea cetăţeniei române, în condiţiile alin. (2), copilului care nu a împlinit
vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetăţeniei române.
Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele său.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de
către părinţi sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetăţeniei
române acestora.
(5)În cazul în care minorul nu a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (3), părinţii sau,
după caz, părintele care a obţinut cetăţenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind
acordarea cetăţeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii.
Cererea va fi însoţită de dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile prevăzute
la art. 8 alin. (1) lit. d), precum şi, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluţionarea cererii se face
prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza raportului conţinând
propunerea motivată a Comisiei pentru cetăţenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor
alin. (2). Copilul minor dobândeşte cetăţenia română la data emiterii ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de
soluţionare a cererii, acesta va depune jurământul.
(6)Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul cererilor privind
dobândirea cetăţeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinţii
sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetăţeniei române în temeiul art. 81 şi 82.
(7)În cazul în care copilul pentru care se solicită acordarea cetăţeniei române devine major până la
data întocmirii raportului Comisiei pentru cetăţenie prevăzut la art. 18 alin. (1), aceasta dispune
solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin.
(1) lit. b) şi e), prevederile art. 15 alin. (11) fiind aplicabile în mod corespunzător. În cazul în care nu
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e), Comisia, printr-un raport motivat,
propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii de acordare a
cetăţeniei române.
(1)Cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi
descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei
străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în
mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-e) şi fac dovada cunoaşterii limbii
române, în condiţiile prezentei legi.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi apatrizilor foşti cetăţeni români şi descendenţilor acestora până la
gradul II inclusiv.
(3)Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nicio consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt
soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care redobândeşte cetăţenia română poate
cere acordarea cetăţeniei române în condiţiile prezentei legi.
(4)Cererea privind dobândirea cetăţeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani
va fi depusă odată cu cererea prin care părinţii săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea
cetăţeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită redobândirea cetăţeniei române
este necesar consimţământul celuilalt părinte, precum şi al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani.
Copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau, după caz, cu unul dintre ei.
Dispoziţiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile.
(5)În cazul în care minorul nu a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (4), părinţii sau, după
caz, părintele care a obţinut cetăţenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetăţeniei
române de către minor. Soluţionarea cererii se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie, pe baza raportului conţinând propunerea motivată a Comisiei pentru cetăţenie, cu
aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor alin. (4). Copilul minor dobândeşte cetăţenia română la
data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. În cazul în care copilul
devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii, acesta va depune jurământul.
(6)În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită redobândirea cetăţeniei române sau după, caz, a
redobândit cetăţenia română, iar părinţii nu cad de acord cu privire la cetăţenia copilului care nu a
împlinit vârsta de 18 ani şi care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la
domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit
vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
(1)Persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile
lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la
gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării
cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă
îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi fac dovada cunoaşterii limbii
române, în condiţiile prezentei legi.
(2)Dispoziţiile art. 10 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.
Capitolul III Procedura acordării cetăţeniei române
(1)Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetăţenie.
(2)La formularea propunerilor asupra modului de soluţionare a cererilor de acordare ori de redobândire
a cetăţeniei române, Comisia decide motivat, pe baza datelor, informaţiilor şi actelor evaluate, precum
şi a rezultatului la interviul susţinut pentru verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g).
(3)Acordarea cetăţeniei române, inclusiv în ipoteza redobândirii acesteia, se poate dispune doar atunci
când există certitudinea că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de prezenta lege, orice îndoială cu
privire la îndeplinirea vreuneia dintre ele ducând la respingerea cererii.
(1)Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române se formulează în limba
română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie şi se depune personal la sediul Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta
lege.
(2)În cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condiţiile
legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă
care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exerciţiu, cererea se poate
depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezenţa
solicitantului fiind obligatorie.
(3)Cererile de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 81, 10 şi
11 pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul
căruia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa legală. În cazul în care cererile au fost depuse la
misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei
pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(4)Cererile de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 81 şi depuse la misiunile
diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi are
domiciliul sau reşedinţa legală sunt trimise Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoţite de un punct de vedere emis
de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi
contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. În
situaţia în care cererea a fost depusă la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Comisia pentru
cetăţenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea
condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei
şi spiritualităţii româneşti.
(5)Misiunea diplomatică sau, după caz, oficiul consular îşi exprimă motivat punctul de vedere cu
privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la protejarea şi
promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, pe baza unor informaţii şi date verificate şi a
oricăror documente relevante şi utile pentru stabilirea situaţiei acestuia.
(1)În cazul persoanelor prevăzute la art. 82, prin derogare de la prevederile art. 12, acordarea cetăţeniei
române se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului.
(2)Cererea de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe dispoziţiile art. 82 se depune la Ministerul
Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind
acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol.
(3)Ministerul Tineretului şi Sportului va înainta Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea
cetăţeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi
e).
(4)Pe baza raportului Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, care
constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Ministerul Tineretului şi
Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române.
(5)În cazul în care Comisia pentru cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin.
(1) lit. b), c) şi e), preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respinge, prin ordin, cererea de
acordare a cetăţeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului.
(6)Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România.
Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credinţă sunt aplicabile în mod
corespunzător.
(7)Nedepunerea, de către persoana căreia i s-a acordat cetăţenia română prin hotărâre a Guvernului în
condiţiile art. 82, a jurământului de credinţă în termenul prevăzut de lege atrage încetarea efectelor
hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1). Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a
cetăţeniei române se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(1)La depunerea cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sunt prelevate datele
biometrice ale solicitantului.
(2)Datele biometrice prelevate în condiţiile alin. (1) sunt:
a)imaginea facială;
b)impresiunea digitală a două degete.
(3)Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător şi:
a)copilului care a împlinit vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, pentru care părinţii ori, după caz,
părintele solicită acordarea sau redobândirea cetăţeniei române;
b)celor care au formulat cereri de acordare a cetăţeniei întemeiate pe dispoziţiile art. 82.
(4)Datele biometrice prevăzute la alin. (2) se prelevează după cum urmează:
a)la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în cazul cererilor depuse la Autoritatea Naţională
pentru Cetăţenie sau, după caz, la birourile teritoriale ale acesteia, precum şi în cazul cererilor
întemeiate pe dispoziţiile art. 82;
b)la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, în cazul cererilor depuse la
misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi
are domiciliul sau reşedinţa legală.
(5)Datele biometrice colectate în condiţiile prevăzute de prezenta lege sunt folosite numai pentru
a verifica:
a)identitatea solicitantului, cu ocazia depunerii jurământului de credinţă;
b)identitatea copilului care împlinise vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, cu ocazia depunerii
jurământului de credinţă de către părinţi ori de către părintele solicitant;
c)identitatea titularului cardului de cetăţenie română pe baza elementelor comparabile direct
disponibile atunci când cardul trebuie, potrivit legii, prezentat.
(6)La depunerea cererii pentru eliberarea primului act de identitate sau, după caz, paşaport, autorităţile
competente să primească cererea şi, respectiv, să o soluţioneze au acces la datele incluse în suportul de
stocare prevăzut la art. 20 alin. (9), în vederea verificării identităţii solicitantului pe baza datelor
biometrice comparabile direct disponibile.
(7)Nu au obligaţia de furnizare a impresiunilor digitale următoarele persoane:
a)copiii minori pentru care se solicită acordarea cetăţeniei române, potrivit prevederilor prezentei legi,
care nu se încadrează în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. a);
b)persoanele pentru care prelevarea impresiunilor digitale este fizic imposibilă.
(8)Impresiunile digitale prelevate în condiţiile prezentului articol se şterg prin proceduri
ireversibile din bazele de date ale autorităţii competente, potrivit legii, să administreze sistemul
informatic de evidenţă şi înregistrare a acestor date, în termen de 10 zile de la:
a)data ridicării cardului de cetăţenie română sau, dacă nu a fost ridicat de către titular, cel târziu la
împlinirea unui termen de 3 luni de la data programată pentru eliberarea acestuia;
b)expirarea termenului prevăzut la art. 20 alin. (2), dacă jurământul de credinţă nu a fost depus în
termenul prevăzut de lege;
c)împlinirea unui termen de 6 luni de la comunicarea ordinului de respingere a cererii de acordare sau
de redobândire a cetăţeniei române, dacă ordinul nu a fost atacat la instanţa de contencios
administrativ;
d)împlinirea unui termen de 6 luni de la constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de
redobândire a cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (3) sau (4), dacă constatarea încetării
efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române nu a fost atacată la instanţa de
contencios administrativ;
e)data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins acţiunea formulată împotriva
ordinului de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, respectiv
împotriva constatării încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.
(9)Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc specificaţiile tehnice privind prelevarea şi stocarea
electronică a datelor biometrice prevăzute de prezentul articol, măsurile necesare pentru asigurarea
securităţii şi confidenţialităţii acestora, inclusiv pentru prevenirea accesului neautorizat, procedura de
prelevare a impresiunilor digitale şi cerinţele privind calitatea şi standardele tehnice pentru amprente şi
imaginea facială, specificaţiile tehnice şi elementele de siguranţă ale cardului de cetăţenie română,
precum şi procedura de eliberare a cardului de cetăţenie română.
(1)Comisia pentru cetăţenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din
cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru
acordarea, redobândirea, retragerea sau renunţarea la cetăţenia română.
(2)Comisia are un secretariat tehnic constituit în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(3)Membrii Comisiei şi preşedintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiţiei, pentru un
mandat de 2 ani, şi pot fi revocaţi pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiţiei. Numărul
membrilor Comisiei se stabileşte anual prin ordin al ministrului justiţiei.
(4)Comisia are activitate permanentă şi este formată din personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, dintre care unul are
calitatea de preşedinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice şi sunt prezidate de preşedinte. La lucrările
Comisiei, preşedintele poate fi înlocuit, cu drepturi depline, de către un membru al Comisiei desemnat
de ministrul justiţiei.
(41)Lucrările Comisiei se desfăşoară în completuri de lucru sau în plen. Fiecare complet are cel puţin 3
membri, dintre care unul este preşedintele Comisiei sau, după caz, un înlocuitor al acestuia desemnat
potrivit dispoziţiilor alin. (4). Numărul membrilor dintr-un complet va fi întotdeauna impar.
Constituirea completurilor Comisiei se aprobă de preşedintele Comisiei.
(42)Plenul Comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)dezbate activitatea trimestrială desfăşurată de Comisie;
b)dezbate problemele de drept identificate cu ocazia soluţionării cererilor privind cetăţenia română;
c)adoptă decizii cu privire la practica unitară a Comisiei, cu votul a cel puţin 2/3 din membrii prezenţi;
d)formulează propuneri în vederea îmbunătăţirii activităţii Comisiei;
e)formulează propuneri în vederea modificării unor acte normative cu incidenţă în materia cetăţeniei
române;
f)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.
(43)În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (42), şedinţa în plen a Comisiei este legal
întrunită în prezenţa majorităţii membrilor acesteia.
(5)Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori
redobândirea cetăţeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul
majorităţii celor prezenţi. În caz de paritate, votul preşedintelui Comisiei sau al înlocuitorului acestuia
este decisiv.
(6)În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nu îşi însuşeşte propunerea din
raportul Comisiei, acesta poate dispune, o singură dată, restituirea dosarului către Comisie, indicând
verificările care trebuie să fie efectuate şi măsurile necesar a fi luate în continuare în vederea lămuririi
cauzei sub toate aspectele. Comisia astfel reînvestită efectuează verificările suplimentare indicate în
nota de restituire şi soluţionează dosarul de cetăţenie într-un termen rezonabil.
(7)Regulamentul Comisiei pentru cetăţenie se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(8)Prin regulamentul prevăzut la alin. (7) se stabilesc compunerea, organizarea şi funcţionarea
Comisiei pentru cetăţenie, inclusiv procedura de repartizare a dosarelor de cetăţenie pe completuri de
lucru.
(1)Cererea de acordare a cetăţeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.
(2)Preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care se va dezbate cererea de acordare a
cetăţeniei, dispunând totodată solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea
condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetăţeniei române.
(3)La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare
acordării cetăţeniei, cu excepţia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g). În cazul în care
constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii sau atunci când apreciază ca fiind necesară
prezentarea în original a unor înscrisuri depuse de către petent, potrivit prevederilor prezentei legi,
Comisia solicită completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la comunicarea
solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusţinută, prin ordin al
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie.
(4)În cazul în care, în vederea soluţionării cererii, Comisia constată necesitatea audierii solicitantului
pentru clarificarea unor aspecte cuprinse în cererea de acordare a cetăţeniei sau care rezultă din actele
depuse de către acesta ori în cazul în care audierea este apreciată a fi necesară în vederea stabilirii
îndeplinirii uneia sau mai multora dintre condiţiile pentru acordarea cetăţeniei, prevăzute de lege,
dispune citarea acestuia şi stabileşte un nou termen. Citarea persoanei are loc cu cel puţin 90 de zile
înainte de termenul fixat pentru audiere.
(5)Dacă, în mod nejustificat, solicitantul nu se prezintă în faţa Comisiei la termenul stabilit potrivit
alin. (4), aceasta, printr-un raport motivat, propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie
respingerea cererii.
(6)În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informaţii utile
în vederea soluţionării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.
(7)
În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un
termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea
condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g).
(8)Dacă persoana care susţine interviul este mută, surdă sau surdomută ori, din orice altă cauză, nu se
poate exprima, comunicarea cu aceasta şi susţinerea interviului se vor face în scris. Persoanele cu
cecitate parţială sau completă susţin oral interviul, iar în cazul persoanelor cu surdocecitate interviul se
va desfăşura cu participarea unui interpret autorizat al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.
(9)Interviul se înregistrează prin mijloace audio-video. Înregistrările audio-video ale interviului se
păstrează pe o perioadă de un an de la data susţinerii acestuia, cu excepţia situaţiilor în care servesc ca
mijloc de probă într-un proces. La împlinirea termenului de un an sau, după caz, după soluţionarea
definitivă a cauzei, înregistrările audio-video se distrug în mod ireversibil.
(10)Comisia întocmeşte raportul privind verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru
acordarea cetăţeniei române într-o perioadă de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii la
secretariatul tehnic al Comisiei.
(11)Termenul prevăzut la alin. (10) va fi prelungit cu timpul necesar în mod rezonabil pentru
efectuarea de către Comisie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticităţii unor înscrisuri
ori a veridicităţii unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant, fără ca durata prelungirii să
depăşească 6 luni.
(12)Procedura organizării şi desfăşurării interviului pentru verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8
alin. (1) lit. f) şi g) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, formulată potrivit art. 10 sau 11, este
înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.
(2)Preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care se va dezbate cererea de acordare
sau de redobândire a cetăţeniei române, dispunând totodată solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu
privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau redobândirea cetăţeniei
române.
(3)La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare
acordării sau redobândirii cetăţeniei române. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare
soluţionării cererii sau apreciază ca fiind necesară prezentarea în original a certificatelor de stare civilă
sau a altor înscrisuri depuse de către petent, Comisia solicită acestuia completarea dosarului, în termen
de cel mult 4 luni de la comunicarea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei, sub sancţiunea
respingerii cererii ca nesusţinută. Respingerea cererii ca nesusţinută se dispune prin ordin al
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei.
(4)Acordarea cetăţeniei române în temeiul art. 10 şi 11 este condiţionată de cunoaşterea de către
solicitant a limbii române. Dovada cunoaşterii limbii române se face de către solicitant prin:
a)certificat de competenţă lingvistică eliberat de instituţiile de învăţământ superior din România
acreditate pentru programul de studii «An pregătitor de limba română», de Institutul Limbii Române,
de Institutul Cultural Român sau de institutele culturale româneşti din străinătate, care atestă
cunoaşterea limbii române la un nivel nu mai mic decât nivelul B1 al Cadrului european comun de
referinţă pentru limbi - CECRL;
b)copia legalizată a foii matricole emise de unităţi de învăţământ de nivel liceal sau de instituţii de
învăţământ superior din statul de cetăţenie sau de reşedinţă, în care se atestă studiul pentru minimum 3
ani în limba română.
(5)Nu au obligaţia de a face dovada cunoaşterii limbii române:
a)persoanele care au fost cetăţeni români şi care solicită redobândirea cetăţeniei potrivit art. 10 sau 11;
b)persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii şi care solicită acordarea
cetăţeniei române potrivit art. 10 sau 11.
(6)Dispoziţiile art. 15 alin. (4)-(6), (10) şi (11) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(1)Actele întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin care dovedesc
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetăţeniei
române pot fi luate în considerare numai dacă sunt apostilate de autorităţile din statul respectiv sau,
după caz, supralegalizate de misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat ori de
către Ministerul Afacerilor Externe al României, pentru certificarea autenticităţii semnăturilor şi
sigiliului aplicate pe acestea.
(2)Comisia poate solicita petentului orice informaţii şi acte necesare soluţionării cererii, inclusiv
prezentarea în original a certificatelor de stare civilă sau a altor înscrisuri depuse de către acesta. La
cererea solicitantului, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie îi eliberează acestuia o dovadă privind
depunerea originalului înscrisului. Înscrisurile depuse în original, dacă nu există impedimente de natură
legală, se restituie celui îndreptăţit cel mai târziu la finalizarea procedurii acordării cetăţeniei române.
(3)Dovada stării civile a solicitantului, a ascendenţilor şi a descendenţilor săi, după caz, se face prin
extrase originale de pe actele de stare civilă eliberate de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani
anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetăţeniei române, însoţite de copii legalizate ale
certificatelor de stare civilă, cu respectarea dispoziţiilor alin. (1), sau, după caz, prin extrase multilingve
originale eliberate conform prevederilor Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă
referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8
septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, cu cel mult 2 ani anterior depunerii
cererii de acordare/redobândire a cetăţeniei române.
(4)Lista actelor necesare pentru depunerea cererilor de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române
ori de renunţare la cetăţenia română şi formularele acestor cereri se aprobă prin ordin al preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se
afişează pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(5)La soluţionarea cererilor vor fi avute în vedere atât actele stabilite potrivit prevederilor alin. (4), cât
şi cele solicitate de Comisie potrivit dispoziţiilor alin. (2).
(6)Dacă există elemente care nasc îndoieli cu privire la autenticitatea înscrisurilor depuse de către
solicitant sau la veridicitatea datelor cuprinse în acestea, Comisia poate dispune efectuarea oricăror
verificări care se impun. Comisia poate, după împrejurări, să propună respingerea cererii în cazul în
care demersurile în scopul obţinerii unei confirmări din partea autorităţilor statului străin emitent al
documentelor cu privire la autenticitatea înscrisurilor sau veridicitatea datelor cuprinse în acestea
rămân fără rezultat. Dispoziţiile art. 12 alin. (3) rămân aplicabile.
În situaţia în care persoana care a solicitat acordarea sau redobândirea cetăţeniei române este cercetată
într-o cauză penală, Comisia, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii, poate dispune
suspendarea procedurii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române până la finalizarea acelei
cauze.
(1)În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea ori redobândirea
cetăţeniei, precum şi în cazul nepromovării interviului prevăzut la art. 15 alin. (7) ori al neprezentării,
în mod nejustificat, la susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii.
(2)O nouă cerere de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se poate depune după 6 luni de la
respingerea cererii anterioare.
(1)După examinarea cererii, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor
legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetăţeniei.
(2)În cazul cererilor de acordare a cetăţeniei române formulate potrivit art. 81, raportul Comisiei este
întocmit cu luarea în considerare a punctului de vedere prevăzut la art. 13 alin. (4).
(3)Raportul, însoţit de cererea de acordare ori de redobândire a cetăţeniei, va fi înaintat preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(1)Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de
prezenta lege, emite într-un termen ce nu va depăşi 15 zile de la data primirii raportului Comisiei
ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, după caz. Ordinul de acordare sau de
redobândire a cetăţeniei române se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare
de primire, în termen de 15 zile de la data emiterii acestuia.
(2)În cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, preşedintele Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei.
(3)Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau de redobândire a
cetăţeniei române, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei
române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(4)Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în
termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului
Bucureşti. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi
fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
(1)Cererile de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se înaintează spre analiză Comisiei
pentru cetăţenie, în raport cu temeiul lor legal, în ordinea înregistrării la secretariatul tehnic al Comisiei
şi se soluţionează în raport cu datele, informaţiile şi actele aflate la dosar.
(2)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), se soluţionează cu prioritate:
a)dosarele constituite în baza cererilor formulate în temeiul art. 10 şi 11 de persoanele care au fost
cetăţeni români;
b)dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoane apatride.
(3)Cu aprobarea preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi prin excepţie de la dispoziţiile
alin. (1), pot fi soluţionate cu prioritate şi alte dosare, în cazuri temeinic justificate.
(4)Constituie cazuri temeinic justificate în înţelesul alin. (3):
a)starea gravă a sănătăţii solicitantului sau a copiilor minori pentru care se solicită acordarea cetăţeniei
române, dacă situaţia este atestată de medicul curant din România al acestora, iar soluţionarea cu
prioritate a cererii este de natură să se răsfrângă în mod direct şi pozitiv asupra situaţiei solicitantului
sau a copiilor săi minori;
b)existenţa unor motive imperative de interes public.
(1)Cetăţenia română se acordă sau se redobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă.
(2)În termen de un an de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul
Oficial al României, a hotărârii Guvernului de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a
aprobat cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române vor depune jurământul de credinţă
faţă de România.
(3)Cu ocazia depunerii jurământului de credinţă, personalul din cadrul Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie sau, după caz, al misiunii diplomatice sau oficiului consular:
a)verifică identitatea persoanei care urmează să depună jurământul de credinţă pe baza actului ce face
dovada identităţii acesteia şi a comparării, în sistem informatic automatizat, a amprentelor digitale ale
respectivei persoane cu cele colectate potrivit prevederilor prezentei legi;
b)procedează la preluarea imaginii faciale a persoanei prevăzute la lit. a), precum şi a copiilor minori
pentru care aceasta a solicitat acordarea sau redobândirea cetăţeniei române, în scopul personalizării
cardului de cetăţenie română;
c)obţine acordul scris al persoanei care urmează să depună jurământul de credinţă cu privire la
caracterul complet şi exact al datelor cu caracter personal, altele decât cele biometrice, necesare
personalizării cardului de cetăţenie română, acord ce va fi exprimat atât pentru sine, cât şi pentru copiii
minori pentru care persoana respectivă a solicitat acordarea sau redobândirea cetăţeniei române.
(4)Dispoziţiile alin. (3) lit. a) sunt aplicabile în mod corespunzător copiilor prevăzuţi la art. 132 alin.
(3) lit. a).
(5)Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă, în mod individual, în faţa ministrului
justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2
vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut:
Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect
Constituţia şi legile României
(6)Persoanele mute şi surdomute vor depune jurământul transcriind formula acestuia şi semnând-o, iar
persoanele hipoacuzice vor rosti jurământul.
(7)După depunerea jurământului, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie dispune măsurile necesare
pentru personalizarea cardului de cetăţenie română ce va fi eliberat celui în drept şi îi eliberează
acestuia un certificat provizoriu de cetăţenie, cu valabilitate de 60 de zile. Certificatul provizoriu de
cetăţenie conţine elemente de siguranţă şi fotografia titularului şi atestă data acordării sau redobândirii
cetăţeniei române.
(8)Cardul de cetăţenie română se eliberează în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii
jurământului de credinţă.
(9)Cardul de cetăţenie română include un suport de stocare de înaltă securitate în care sunt memorate
datele biometrice şi date cu caracter personal ale titularului, colectate potrivit prevederilor prezentei
legi.
(10)Forma şi conţinutul cardului de cetăţenie română se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută
la art. 132 alin. (9).
(11)În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei,
acestora li se va elibera un card de cetăţenie română distinct şi nu depun jurământul.
(12)În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română în condiţiile art. 9 alin. (5) şi (6), art. 10 alin. (5) sau ale art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera cardul de cetăţenie română.
(13)În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data
dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera card de
cetăţenie română distinct.
(14)Persoana căreia i s-a aprobat cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române în
condiţiile prevăzute la art. 10 sau 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul
de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular
al României din ţara în care domiciliază sau îşi are reşedinţa legală. În acest caz, luarea măsurilor
prevăzute la alin. (7), precum şi eliberarea cardului de cetăţenie română, în termenul prevăzut de lege,
se dispun de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.
(15)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (14), pentru motive obiective, la solicitarea Ministerului
Afacerilor Externe, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie poate aproba depunerea jurământului de
credinţă, în termenul prevăzut de lege, în condiţiile stabilite la alin. (5).
(16)Dispoziţiile alin. (14) şi (15) se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor cărora li s-a
aprobat cererea de acordare a cetăţeniei române în condiţiile prevăzute la art. 81.
(17)Ceremonia depunerii jurământului de credinţă se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau
audiovideo. Dispoziţiile art. 15 alin. (9) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(18)Programarea la jurământ a persoanelor cărora li s-a aprobat cererea de acordare sau
redobândire a cetăţeniei române se realizează astfel:
a)de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, în cazul depunerii jurământului în condiţiile alin. (5)
sau (15), data stabilită pentru depunerea jurământului fiind comunicată persoanei în cauză odată cu
ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau redobândire a cetăţeniei
române;
b)de către cel în cauză, în cazul depăşirii termenului stabilit potrivit lit. a) sau în situaţia acordării
cetăţeniei române prin hotărâre a Guvernului;
c)de către cel în cauză, în cazul depunerii jurământului în faţa şefului misiunii diplomatice sau al
oficiului consular al României din ţara în care domiciliază sau îşi are reşedinţa legală, inclusiv prin
utilizarea unor aplicaţii informatice asigurate gratuit de Ministerul Afacerilor Externe.
(1)Nedepunerea jurământului de credinţă în termenul prevăzut de lege atrage încetarea efectelor
ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.
(2)Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de
persoanele care nu au depus jurământul în termenul prevăzut de lege se face de către preşedintele
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul Autorităţii, sau,
după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.
(3)În cazul nedepunerii jurământului de credinţă în forma şi condiţiile prevăzute de lege, din alte
motive decât cel prevăzut la alin. (1), personalul din cadrul direcţiei de specialitate a Autorităţii
întocmeşte, de îndată, un proces-verbal de constatare a acestei situaţii, un exemplar al acestuia fiind
înmânat celui în cauză, care va semna de primire. Dacă cel în cauză, informat fie de către personalul
din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fie de către o altă persoană care va face oficiul de
traducător asupra motivelor încheierii procesului-verbal, refuză să primească procesul-verbal ori să
semneze de primire, în procesul-verbal se vor arăta aceste împrejurări, acesta făcând dovada până la
înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat. Procesul-verbal are ca
efect constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă
de persoana în cauză şi constituie dovadă de comunicare.
(4)Dispoziţiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător în situaţia jurământului ce trebuie depus la
misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Procesul-verbal încheiat de şeful misiunii
diplomatice sau al oficiului consular sau, după caz, de cel căruia acesta i-a delegat atribuţiile în materie
de cetăţenie are ca efect constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a
cetăţeniei române faţă de persoana în cauză şi constituie dovadă de comunicare.
(5)Împotriva constatării încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei
române, realizată potrivit alin. (3) sau (4), cel în cauză se poate adresa instanţei competente potrivit
dispoziţiilor art. 371, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal.
(6)Persoana care beneficiază de consiliere judiciară sau de măsura tutelei speciale ori cu privire la care
s-a instituit o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de
capacitatea de exerciţiu obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române. Cererea
adresată Comisiei privind eliberarea cardului de cetăţenie română poate fi formulată în termen de 6 luni
de la data comunicării ordinului. Nedepunerea cererii în termenul de 6 luni atrage încetarea efectelor
ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau de redobândire a
cetăţeniei române.
(7)Dispoziţiile alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul persoanei care nu poate depune
jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice, pe
baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens Comisiei pentru cetăţenie, personal sau
prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data întocmirii raportului Comisiei
prevăzut la art. 18 alin. (1).
Capitolul IV Dovada cetăţeniei române
(1)Dovada cetăţeniei române se face cu actele de identitate prevăzute la art. 12 alin. (3) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu paşaportul românesc, cu
titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul provizoriu de cetăţenie şi cu
documentele prevăzute la art. 23, aflate în termen de valabilitate, precum şi cu cardul de cetăţenie
română prevăzut la art. 20 alin. (8) şi cu certificatul de cetăţenie.
(2)Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu paşaportul românesc, cu cartea
electronică de identitate, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul
provizoriu de cetăţenie sau cu documentele prevăzute la art. 23, aflate în termen de valabilitate, precum
şi cu cardul de cetăţenie română prevăzut la art. 20 alin. (11) şi (12) sau, după caz, cu certificatul său de
naştere românesc însoţit fie de actul de identitate sau paşaportul oricăruia dintre părinţi, emis de
autorităţile române, aflat în termen de valabilitate, fie de cardul de cetăţenie ori de certificatul de
cetăţenie al oricăruia dintre părinţi.
(1)Personalizarea cardurilor de cetăţenie română se realizează de Centrul naţional unic de personalizare
a paşapoartelor electronice din cadrul Direcţiei generale de paşapoarte din subordinea Ministerului
Afacerilor Interne.
(2)Datele stocate în bazele de date de producţie constituite şi gestionate de Centrul naţional unic de
personalizare a paşapoartelor electronice în vederea personalizării cardurilor de cetăţenie română se
şterg imediat, prin procedură automată şi ireversibilă, după personalizarea cardului de cetăţenie română
şi transmiterea acestuia la autoritatea competentă să îl elibereze.
(3)Contravaloarea cardului de cetăţenie română, stabilită în condiţiile legii, inclusiv în cazul solicitării
eliberării unui nou card ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării acestuia, se suportă de către
titularul acestuia.
(4)Contravaloarea cardului de cetăţenie română se plăteşte anticipat, dovada plăţii însoţind cererea de
acordare sau redobândire a cetăţeniei române.
(5)În cazul cererilor de acordare sau redobândire a cetăţeniei române depuse la Autoritatea Naţională
pentru Cetăţenie, precum şi al cererilor de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 8
2, contravaloarea cardului de cetăţenie română se achită în contul Companiei Naţionale «Imprimeria
Naţională» - S.A. prin mijloace de plată online sau prin unităţile bancare cu care Compania Naţională
«Imprimeria Naţională» - S.A. încheie convenţii în acest scop.
(6)În cazul cererilor de acordare sau redobândire a cetăţeniei române depuse la misiunile diplomatice
sau oficiile consulare ale României în străinătate, contravaloarea cardului de cetăţenie română se achită
prin transfer bancar sau se încasează direct de către personalul consular, prin instrumente electronice de
plată sau direct în numerar, pe bază de chitanţă cu regim special. Sumele astfel încasate se virează
ulterior de către Ministerul Afacerilor Externe Companiei Naţionale «Imprimeria Naţională» - S.A.
(7)În cazul respingerii cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sau a sumelor achitate
eronat, suma plătită potrivit alin. (4) se restituie solicitantului. Dreptul de a solicita restituirea poate fi
exercitat în termen de un an de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie sau, după caz, de la data efectuării plăţii eronate. Cererea de restituire se adresează
Companiei Naţionale «Imprimeria Naţională» - S.A.
(8)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (7), suma plătită nu este supusă restituirii în situaţiile prevăzute
la art. 21 alin. (3) şi (4).
(9)Cererea privind eliberarea unui nou card de cetăţenie română în situaţiile prevăzute la alin. (3) se
adresează Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie sau, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în
străinătate, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statul pe teritoriul căruia
solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa legală. Dispoziţiile art. 132 alin. (1)-(7) şi alin. (8) lit. a)
sunt aplicabile în mod corespunzător.
(10)Autorităţile competente pot elibera, la cerere, un nou card de cetăţenie română în locul celui
declarat distrus, pierdut sau furat şi care nu a fost recuperat numai dacă evenimentul a fost declarat de
titular, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(11)În situaţia în care titularul constată faptul că datele înscrise în cardul de cetăţenie română sunt
incomplete sau inexacte, acesta este obligat să sesizeze de îndată Autoritatea Naţională pentru
Cetăţenie sau, după caz, cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României în
străinătate. Eliberarea unui nou card de cetăţenie română se realizează fără plata contravalorii acestuia,
în afară de cazul când această situaţie a fost cauzată din culpa titularului. Dispoziţiile art. 132 alin. (1)-
(7) şi alin. (8) lit. a) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(12)La eliberarea de către autorităţile române competente a primului act de identitate sau, după caz,
paşaport persoanelor cărora li s-a acordat sau au redobândit cetăţenia română şi care au dreptul la
eliberarea cardului de cetăţenie română este obligatorie prezentarea cardului de cetăţenie română, în
vederea verificării identităţii solicitantului pe baza elementelor de identificare biometrice comparabile
direct disponibile.
(13)Stabilirea şi actualizarea contravalorii cardului de cetăţenie română se fac de către Compania
Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A., cu avizul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului
Finanţelor.
În caz de nevoie urgentă misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere,
o dovadă de cetăţenie pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate. Dovada de cetăţenie se eliberează cu
valabilitatea de 30 de zile şi va cuprinde, în mod obligatoriu, scopul eliberării.
Capitolul V Pierderea cetăţeniei române
Cetăţenia română se pierde prin:
a)retragerea cetăţeniei române;
b)aprobarea renunţării la cetăţenia română;
c)în alte cazuri prevăzute de lege.
Secţiunea A:Prin retragerea cetăţeniei române
(1)Cetăţenia română se poate retrage persoanei care:
a)aflată în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile
diplomatice sau cu care este în stare de război;
b)este cunoscută ca având legături cu entităţi teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori este
implicată, în orice mod, în pregătirea sau săvârşirea unui act de terorism sau a pregătit ori a săvârşit
orice alte fapte care, potrivit legii, constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României;
c)a obţinut cetăţenia română în mod fraudulos, prin furnizarea unor informaţii false ori prin
ascunderea unor date pertinente sau prin mijloace frauduloase.
(2)Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere.
Retragerea cetăţeniei române nu produce efecte asupra cetăţeniei soţului sau copiilor persoanei căreia
i s-a retras cetăţenia.
Secţiunea B:Prin aprobarea renunţării la cetăţenia română
Pentru motive temeinice se poate aproba renunţarea la cetăţenia română persoanei care a împlinit
vârsta de 18 ani şi care:
a)nu are calitate de suspect sau inculpat într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală;
b)nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţară sau, având astfel de
debite, le achită ori prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor;
c)a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea că va dobândi o altă cetăţenie.
(1)Pierderea cetăţeniei române prin aprobarea renunţării nu produce niciun efect asupra cetăţeniei
soţului sau copiilor minori.
(2)Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinţi obţin aprobarea renunţării la cetăţenia română, iar
copilul minor se află împreună cu ei în străinătate ori părăseşte împreună cu ei ţara, minorul pierde
cetăţenia română odată cu părinţii săi, iar dacă aceştia au pierdut cetăţenia română la date diferite, pe
ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăseşte ţara după ce
ambii părinţi au pierdut cetăţenia română pierde cetăţenia română pe data plecării sale din ţară.
(3)Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care numai unul dintre părinţi
este cunoscut sau este în viaţă.
(4)Copilul minor, încredinţat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate
şi care renunţă la cetăţenie, pierde cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele căruia i-a fost
încredinţat şi la care locuieşte, cu condiţia obţinerii acordului celuilalt părinte, cetăţean român.
(5)În situaţiile prevăzute la alin. (2)-(4) copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere
consimţământul.
Secţiunea C:Alte cazuri de pierdere a cetăţeniei române
(1)Copilul minor, cetăţean român, adoptat de un cetăţean străin, pierde cetăţenia română dacă
adoptatorii sau, după caz, adoptatorul solicită aceasta Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, iar
adoptatul dobândeşte cetăţenia adoptatorului în condiţiile prevăzute de legea străină.
(2)Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.
(3)Data pierderii cetăţeniei române în condiţiile alin. (1) este data aprobării cererii adoptatorilor sau,
după caz, a adoptatorului, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza
propunerii Comisiei.
(4)În cazul constatării nulităţii adopţiei sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18
ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română.
(5)Dispoziţiile alin. (4) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul în care legea străină prevede
acordarea cetăţeniei copilului minor sub condiţia pierderii cetăţeniei române, iar acesta nu a dobândit
cetăţenia adoptatorului în termen de un an de la data aprobării cererii în condiţiile alin. (3).
(1)În situaţia prevăzută la art. 5 alin. (3) copilul găsit pierde cetăţenia română, dacă până la
împlinirea vârstei de 18 ani i s-a stabilit filiaţia faţă de ambii părinţi, iar aceştia sunt cetăţeni străini.
(2)Cetăţenia română se pierde şi în cazul în care filiaţia s-a stabilit numai faţă de un părinte cetăţean
străin, celălalt părinte rămânând necunoscut.
(3)Data pierderii cetăţeniei române în condiţiile alin. (1) şi (2) este data stabilirii filiaţiei copilului.
(1)În cazul înlăturării filiaţiei legal stabilite faţă de părintele sau, după caz, faţă de părinţii cetăţeni
români, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetăţenia română la data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis acţiunea referitoare la filiaţia sa.
(2)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), înlăturarea filiaţiei nu produce niciun efect asupra
cetăţeniei copilului dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă
mai mare de 5 ani ori dacă, ca efect al înlăturării filiaţiei, acesta devine apatrid sau în cazul în care
prin hotărârea judecătorească pronunţată s-a stabilit, în condiţiile legii, o altă filiaţie faţă de un
cetăţean român.
(3)Hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în condiţiile prevăzute de prezentul articol se
comunică din oficiu de îndată Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(4)Pierderea cetăţeniei române, potrivit alin. (1), se constată prin ordin al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie
notificând, de îndată, Direcţia generală pentru evidenţa persoanelor şi Direcţia generală de paşapoarte
cu privire la aceasta, în vederea luării măsurilor legale ce se impun.
Capitolul VI Procedura retragerii cetăţeniei române şi aprobării renunţării la cetăţenia
(1)Cererea de renunţare la cetăţenia română, însoţită de actele doveditoare prevăzute la art. 27, se
depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale
României din ţara în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.
(2)În cazul în care constată lipsa documentelor necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei
solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la
comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.
(3)În cazul în care dosarul cuprinde toate documentele necesare soluţionării cererii de renunţare la
cetăţenia română, preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, dispune solicitarea de relaţii de la orice
autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute, după caz, la art. 27 lit. a) şi b).
(4)Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, după caz,
respingerea cererii de renunţare la cetăţenia română, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta
constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 27.
(5)Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare sau, după caz, de respingere
a cererii de renunţare la cetăţenia română se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire.
(6)Ordinul de respingere a cererii de renunţare la cetăţenia română poate fi atacat, în termen de 15 zile
de la data comunicării, la Tribunalul Bucureşti. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la
Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
(7)Pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data eliberării adeverinţei de renunţare la
cetăţenia română.
(8)Dovada renunţării la cetăţenia română se face cu adeverinţă eliberată de secretariatul Comisiei,
pentru persoanele cu domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
României, pentru persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, în baza ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(9)Neprezentarea în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, în termen de 6 luni
de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a
cererii de renunţare la cetăţenia română, atrage încetarea efectelor ordinului faţă de persoana în cauză.
(10)Constatarea încetării efectelor ordinului de aprobare a renunţării la cetăţenia română faţă de
persoanele care nu s-au prezentat în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română în
termenul prevăzut la alin. (9) se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la
sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii sau, după caz, de şeful misiunii diplomatice ori
al oficiului consular.
(1)Orice autoritate sau persoană care are cunoştinţă de existenţa unui motiv pentru retragerea cetăţeniei
române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligaţia să prezinte dovezile de care dispune. Comisia se
poate sesiza din oficiu pentru motivul prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. c).
(2)Preşedintele Comisiei stabileşte, prin rezoluţie, termenul la care se va dezbate sesizarea de
retragere, dispunând totodată:
a)solicitarea punctului de vedere al autorităţilor competente cu privire la îndeplinirea condiţiilor legale
privind retragerea cetăţeniei;
b)invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a oricărei persoane care ar putea da
informaţii utile soluţionării cererii;
c)citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaşte, prin publicarea
citaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puţin 6 luni
înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării în cazul motivelor de retragere a cetăţeniei
prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) şi c), respectiv cu cel puţin 60 de zile înainte de termenul fixat pentru
dezbaterea sesizării în cazul motivului de retragere a cetăţeniei prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. b).
(3)La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare
retragerii cetăţeniei române. Aceasta audiază persoanele citate potrivit alin. (2) lit. b), precum şi
persoana în cauză. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurilor de retragere a
cetăţeniei române.
(4)În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor legale de retragere a
cetăţeniei române, Comisia va propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, printr-un
raport motivat, aprobarea retragerii cetăţeniei române sau, după caz, respingerea sesizării.
(5)Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de
lege, emite ordinul de retragere a cetăţeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a
cetăţeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
(6)Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de admitere sau de respingere a sesizării
de retragere a cetăţeniei se comunică persoanei în cauză, precum şi persoanei care a făcut sesizarea,
prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(61)Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de admitere a sesizării de retragere a
cetăţeniei se comunică de îndată Direcţiei generale pentru evidenţa persoanelor şi Direcţiei generale de
paşapoarte, în vederea luării măsurilor legale ce se impun.
(7)Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Hotărârea pronunţată este definitivă.
(71)Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie notifică de îndată Direcţia generală pentru evidenţa
persoanelor şi Direcţia generală de paşapoarte cu privire la hotărârea judecătorească pronunţată, în
vederea luării măsurilor legale ce se impun.
(8)Pierderea cetăţeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a retragerii cetăţeniei române.
Capitolul VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit
legislaţiei anterioare.
Cererile privind aprobarea renunţării la cetăţenia română sunt supuse unei taxe prevăzute de lege.
(1)Comunicarea către solicitanţi a corespondenţei Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, inclusiv a
solicitărilor şi citaţiilor adresate acestora de către Comisia pentru cetăţenie, potrivit prevederilor
prezentei legi, precum şi a ordinelor emise, potrivit legii, de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresa indicată de către
solicitant în cuprinsul cererii depuse.
(2)La cererea solicitantului, comunicările prevăzute la alin. (1) se pot face prin poştă electronică, la
adresa de poştă electronică indicată de acesta în cuprinsul cererii depuse. În acest caz, comunicarea va
fi semnată cu semnătura electronică calificată sau cu semnătura electronică avansată creată cu un
certificat emis de o autoritate sau instituţie publică din România, care va înlocui ştampila instituţiei şi
semnătura preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie sau a preşedintelui Comisiei pentru
cetăţenie, după caz. Documentele prevăzute la alin. (1) se consideră comunicate la momentul
recepţionării unui mesaj din partea destinatarului, prin care acesta confirmă primirea mesajului
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(3)În cazurile în care, în termen de 30 de zile de la data comunicării efectuate potrivit dispoziţiilor alin.
(2), destinatarul nu a confirmat primirea mesajului sau atunci când sistemul folosit indică o eroare în
transmiterea prin poştă electronică, comunicarea se va realiza prin publicarea, într-o secţiune anume
dedicată pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie - http://cetatenie.just.ro -, a unui anunţ care va
cuprinde numărul de înregistrare al cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române ori de
renunţare la cetăţenia română, dat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din
străinătate, şi numărul dosarului de cetăţenie al solicitantului, iniţialele numelui şi prenumelui acestuia,
precum şi obiectul comunicării Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în termeni suficient de expliciţi
pentru înţelegerea clară a conţinutului acesteia; anunţul va fi însoţit de data publicării acestuia pe site-ul
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(4)Prin cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române ori de renunţare la cetăţenia română
solicitantul va putea să îşi dea acordul scris ca anunţul prevăzut la alin. (3) să cuprindă numele şi
prenumele său în clar; acesta poate reveni asupra deciziei iniţiale, prin cerere scrisă depusă personal
sau prin mandatar cu procură specială şi autentică la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, opţiunea
astfel exprimată fiind definitivă.
(5)Publicarea anunţului, potrivit dispoziţiilor alin. (3), precum şi data publicării acestuia vor fi înscrise
olograf în dosarul de cetăţenie al destinatarului de către un funcţionar al Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie, care va certifica aceste împrejurări prin dată şi semnătură.
(6)În cadrul secţiunii de publicare a anunţurilor privind comunicările şi solicitările Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie, interfaţa acesteia trebuie să permită realizarea unei căutări rapide folosind drept
criterii de căutare iniţialele numelui şi prenumelui solicitantului/numele şi prenumele solicitantului,
după caz, numărul de înregistrare al cererii de acordare, de redobândire ori de renunţare la cetăţenia
română, dat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, ori numărul
dosarului de cetăţenie al solicitantului.
(7)În termen de cel mult 40 de zile de la data publicării anunţului în condiţiile prevăzute la alin. (3),
solicitantul va comunica în scris Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, inclusiv prin mesaj de poştă
electronică ori telefax, o adresă de poştă electronică validă, în vederea retransmiterii comunicării;
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie va retransmite comunicarea la noua adresă de poştă electronică
indicată de către solicitant, în termen de cel mult 10 zile de la data la care această adresă i-a fost
comunicată.
(8)La împlinirea termenului de 40 de zile prevăzut la alin. (7) sau, după caz, a termenului de 10 zile, în
situaţia retransmiterii comunicării potrivit dispoziţiilor alin. (7), procedura de comunicare se consideră
legal îndeplinită, chiar şi în cazul în care retransmiterea comunicării nu s-a putut realiza, dacă această
situaţie nu se datorează culpei Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(9)În cazul în care, înăuntrul termenelor prevăzute la alin. (8), solicitantul confirmă primirea mesajului
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, documentele prevăzute la alin. (1) se consideră comunicate la
momentul recepţionării mesajului din partea destinatarului.
(10)Dispoziţiile alin. (3)-(9) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care solicitantul a optat
la depunerea cererii pentru comunicarea corespondenţei şi actelor Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar comunicarea în această modalitate
nu s-a putut realiza, dacă această situaţie nu se datorează culpei Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
Prevederile prezentului alineat se aplică chiar şi dacă o singură comunicare prin scrisoare recomandată
cu confirmare de primire nu s-a putut realiza din motive care nu se datorează culpei Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie.
(1)Situaţiile de dobândire, redobândire sau pierdere a cetăţeniei române se notifică, prin grija
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Direcţiei generale pentru evidenţa persoanelor şi Direcţiei cazier
judiciar, statistică şi evidenţe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în scopul
actualizării evidenţelor proprii. Situaţiile de pierdere a cetăţeniei române se notifică şi Direcţiei
generale de paşapoarte.
(2)Notificările prevăzute la alin. (1) se realizează prin mecanisme informatice automate.
Persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română, potrivit legii, au toate drepturile şi libertăţile, precum
şi obligaţiile prevăzute prin Constituţie şi prin legile ţării pentru cetăţenii români.
(1)Cetăţenia română cu titlu de "cetăţenie de onoare" se poate acorda unor străini pentru servicii
deosebite aduse ţării şi naţiunii române, la propunerea Guvernului, fără nicio altă formalitate, de către
Parlamentul României.
(2)Persoanele care au dobândit cetăţenia de onoare se bucură de toate drepturile civile şi politice
recunoscute cetăţenilor români, cu excepţia dreptului de a alege şi de a fi ales şi de a ocupa o funcţie
publică.
Şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular îşi poate delega atribuţiile în materie de cetăţenie
unui alt membru al personalului diplomatic sau consular din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului
consular.
Pentru situaţiile în care se cere consimţământul celuilalt părinte ori adoptator sau al minorului care a
împlinit vârsta de 14 ani sau în situaţiile în care părinţii ori adoptatorii hotărăsc de comun acord cu
privire la cetăţenia copilului minor, consimţământul se exprimă sub forma unei declaraţii autentice date
în faţa notarului public sau, în străinătate, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.
Litigiile privind actele administrative, emise sau adoptate în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, altele
decât cele prevăzute de art. 19 alin. (4), art. 31 alin. (6) şi art. 32 alin. (7), precum şi litigiile privind
refuzul nejustificat al emiterii acestor acte sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi
fiscal a tribunalului. Hotărârea pronunţată de tribunal poate fi atacată cu recurs la secţia de contencios
administrativ şi fiscal a curţii de apel.
(1)Cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, termenele prevăzute de prezenta lege se
calculează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2)Termenele prevăzute la art. 15 alin. (3), art. 151 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (6), art. 31
alin. (2) şi art. 341 alin. (7) şi (8) nu sunt supuse suspendării şi întreruperii, nici chiar în caz de forţă
majoră; forţa majoră nu împiedică curgerea termenelor.
(3)Persoanele cărora li s-a respins cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române ori de
renunţare la cetăţenia română pentru depăşirea termenelor prevăzute la alin. (2) au posibilitatea să
formuleze o nouă cerere, în condiţiile legii.
(1)Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.
(2)Cererile aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în
conformitate cu prevederile acesteia. Condiţiile de dobândire a cetăţeniei române rămân supuse
reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 24/1971 - Legea cetăţeniei române,
Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispoziţii referitoare la cetăţenia română, prevederile art. 3 şi
ale art. 8 din Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni
români, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.
-****-
*) Republicată în temeiul art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, dându-se textelor o nouă
numerotare.
Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
98 din 6 martie 2000, iar ulterior a mai fost modificată şi completată prin:
- Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice
comunitare de evidenţă a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1
septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2002, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 167/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art. 35 din
Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 802 din 14 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr. 225/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 290 din 29 aprilie 2002;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei
române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 18 iunie 2002,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 542/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
726 din 4 octombrie 2002;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispoziţii din Legea
cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 25
noiembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 165/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei
române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 iunie 2003,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 405/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
721 din 15 octombrie 2003;
- Legea nr. 248/2003 pentru completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 13 iunie 2003;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991
, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 14 septembrie 2007, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 70/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
283 din 11 aprilie 2008;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei
române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 171/2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei
române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederi care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 21/1991 şi care
se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actelor modificatoare:
1.- Art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetăţeniei
române nr. 21/1991:
"- Art. IV - Litera n) a articolului 11 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2
aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă."
2.- Art. II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009
pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991:
"- Art. II*). - începând cu data de 1 ianuarie 2010, în vederea înregistrării cererilor de redobândire sau
acordare a cetăţeniei române, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 101**) din Legea cetăţeniei române
nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor înfiinţa birouri teritoriale în
subordinea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie."
*)- Art. II a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010.
**)- Art. 101 a devenit în urma renumerotării art. 11.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 576 din data de 13 august 2010