Legea Petițiilor (OG nr. 272002)

(1)Prezenta ordonanţă are ca obiect reglementarea modului de exercitare de către cetăţeni a dreptului de a
adresa autorităţilor şi instituţiilor publice petiţii formulate în nume propriu, precum şi modul de
soluţionare a acestora.
(2)Dreptul de petiţionare este recunoscut şi organizaţiilor legal constituite, acestea putând formula petiţii
în numele colectivelor pe care le reprezintă.

În sensul prezentei ordonanţe, prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea
formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate
adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale
de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii
publice.

Petiţiile adresate autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 2 vor fi soluţionate în termenele şi în
condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă.

Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct răspunzători de buna
organizare şi desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a petiţiilor ce le sunt adresate,
precum şi de legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora în termenul legal.

Pentru soluţionarea legală a petiţiilor ce le sunt adresate conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice
sesizate vor dispune măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate.

(1)Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să organizeze un compartiment
distinct pentru relaţii cu publicul, care să primească, să înregistreze, să se îngrijească de rezolvarea
petiţiilor şi să expedieze răspunsurile către petiţionari.
(2)Compartimentul prevăzut la alin. (1) înaintează petiţiile înregistrate către compartimentele de
specialitate, în funcţie de obiectul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a răspunsului.
(3)Compartimentul prevăzut la alin. (1) este obligat să urmărească soluţionarea şi redactarea în termen a
răspunsului.
(4)Expedierea răspunsului către petiţionar se face numai de către compartimentul pentru relaţii cu
publicul, care se îngrijeşte şi de clasarea şi arhivarea petiţiilor.

(1)Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în
considerare şi se clasează, potrivit prezentei ordonanţe.
(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul petiţiilor anonime sau al celor în care nu sunt menţionate
datele de identificare a petiţionarului şi care se referă la cazuri de hărţuire pe criteriu de sex ori de
hărţuire morală.
(3)Petiţiile prevăzute la alin. (2) sunt supuse analizei persoanei responsabile sau, după caz, Comisiei de
primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire, în conformitate cu metodologia privind prevenţia şi
combaterea hărţuirii pe criteriu de sex, precum şi a hărţuirii morale, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(4)Dacă în urma analizării petiţiilor prevăzute la alin. (2) rezultă că ar putea întruni elementele
constitutive ale unei infracţiuni în condiţiile prevăzute de legea penală, de hărţuire sexuală, agresiune
sexuală sau folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, persoana responsabilă sau, după caz, preşedintele
Comisiei de primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire are obligaţia sesizării de îndată a organelor de
urmărire penală, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi
completările ulterioare.

(1)Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de
zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
(2)Pentru soluţionarea petiţiilor transmise, potrivit art. 61, de la alte autorităţi sau instituţii publice,
termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiţiei la autoritatea sau instituţia publică
competentă.

În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o informare şi o cercetare mai amănunţită,
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15
zile, iar în domeniul energiei şi gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu
notificarea prealabilă a petentului

(1)În cazul în care un petiţionar adresează aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice mai multe petiţii,
sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care
trebuie să facă referire la toate petiţiile primite.
(2)Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi petiţionar ori de la o
autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, la numărul iniţial
făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns.

În cazul în care prin petiţie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi
soluţionată de persoana în cauză sau de către un subordonat al acesteia.

(1)Repartizarea petiţiilor în vederea soluţionării lor de către personalul de specialitate se face de către
şeful compartimentului căruia i s-a trimis petiţia de către compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.
(2)Funcţionarii publici şi persoanele încadrate cu contract individual de muncă sunt obligate să rezolve
numai petiţiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1), fiindu-le interzis să le primească direct de la
petenţi, să intervină sau să depună stăruinţă pentru soluţionarea acestora în afara cadrului legal.

Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ori de persoana
împuternicită de acesta, precum şi de şeful compartimentului care a soluţionat petiţia. În răspuns se va
indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluţiei adoptate.

Semestrial autorităţile şi instituţiile publice vor analiza activitatea proprie de soluţionare a petiţiilor, pe
baza raportului întocmit de compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.

Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii următoarele fapte:
a)nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor, prevăzute în prezenta ordonanţă;
b)intervenţiile sau stăruinţele pentru rezolvarea unor petiţii în afara cadrului legal;
c)primirea direct de la petiţionar a unei petiţii, în vederea rezolvării, fără să fie înregistrată şi fără să fie
repartizată de şeful compartimentului de specialitate.

[textul din Art. 16 a fost abrogat la 30-apr-2002 de Art. 1, punctul 11. din Legea 233/2002]
-****-
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul informaţiilor publice,
Vasile Dîncu
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 84 din data de 1 februarie 2002