Legea Protecției Persoanelor cu Handicap (Legea nr. 4482006)

Prezenta lege reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul
integrării şi incluziunii sociale a acestora.

(1)Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice,
senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la
viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale.
(2)De dispoziţiile prezentei legi beneficiază copiii şi adulţii cu handicap, cetăţeni români, cetăţeni ai
altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reşedinţa în România.

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază următoarele principii:
a)respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului;
b)prevenirea şi combaterea discriminării;
c)egalizarea şanselor;
d)egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă;
e)solidaritatea socială;
f)responsabilizarea comunităţii;
g)subsidiaritatea;
h)adaptarea societăţii la persoana cu handicap;
i)interesul persoanei cu handicap;
j)abordarea integrată;
k)parteneriatul;
l)libertatea opţiunii, a controlului sau/şi a deciziei asupra propriei vieţi, a serviciilor şi formelor de
sprijin de care beneficiază;
m)abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii;
n)protecţie împotriva neglijării şi abuzului;
o)alegerea alternativei celei mai puţin restrictive în determinarea sprijinului şi asistenţei necesare;
p)integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi şi obligaţii egale cu ale
tuturor celorlalţi membri ai societăţii, cu respectarea nevoilor specifice persoanelor cu handicap.

Autorităţile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanţii societăţii civile, precum şi persoanele
fizice şi juridice responsabile de aplicarea prezentei legi au obligaţia să promoveze, să respecte şi să
garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanţă cu prevederile Cartei sociale
europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999, precum şi
cu celelalte acte interne şi internaţionale în materie la care România este parte.

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite au următoarele semnificaţii:
1. acces neîngrădit al persoanei cu handicap - accesul fără limitări sau restricţii la mediul fizic,
informaţional şi comunicaţional;
2. accesibilitate - ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, precum şi a mediului
informaţional şi comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esenţial de
exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu handicap în societate;
3. adaptare - procesul de transformare a mediului fizic şi informaţional, a produselor sau sistemelor,
pentru a le face disponibile şi persoanelor cu handicap;
4. adaptare rezonabilă la locul de muncă - totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a
facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap; presupune modificarea şi/sau
adaptarea programului de lucru în conformitate cu potenţialul funcţional al persoanei cu handicap,
achiziţionarea de echipament asistiv, dispozitive şi tehnologii asistive şi alte măsuri asemenea;
5. angajare asistată - opţiunea de angajare care facilitează munca în locurile de muncă obişnuite de
pe piaţa competitivă a muncii şi care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă şi la
locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare şi adaptarea sarcinilor în
conformitate cu potenţialul persoanei cu handicap;
6. asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supraveghează, acordă asistenţă şi
îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu
handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap;
7. asistent personal profesionist - persoana fizică atestată care acordă asistenţă personală necesară
vieţii şi integrării în comunitate, precum şi pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate
adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condiţiile prevăzute de lege;
8. asistenţă vie - include asistenţa animală, ca de exemplu, câinele-ghid;
9. atelier protejat - program în cadrul căruia se pot desfăşura forme de pregătire pentru muncă
adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, activităţi de instruire, dezvoltare personală sau
perfecţionare a abilităţilor; poate funcţiona în locaţii din comunitate, în centre de zi sau în centre
rezidenţiale;
10. bugetul personal complementar - stabileşte limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni,
în funcţie de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului
telefonic cu impulsuri incluse şi a taxei pentru abonamentul la curentul electric;
11. căi şi mijloace de acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice şi care
asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii;
12. cerinţe educative speciale - necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor
generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite
deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă de tip medical, social
etc.;
13. clădiri de utilitate publică - clădirile aparţinând instituţiilor publice şi private care oferă
populaţiei diferite tipuri de servicii;
14. comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap - organul de specialitate fără personalitate
juridică în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, ale cărei atribuţii principale sunt stabilite prin prezenta lege;
15. contractare - procedura de finanţare/cofinanţare de către autorităţile administraţiei publice
locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privaţi de servicii sociale, acreditaţi în
condiţiile legii;
16. dizabilitate - termenul generic pentru afectări/deficienţe, limitări de activitate şi restricţii de
participare, definite conform Clasificării internaţionale a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii,
adoptată şi aprobată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi care relevă aspectul negativ al
interacţiunii individ-context;
17. egalizarea şanselor - procesul prin care diferitele structuri sociale şi de mediu, infrastructura,
serviciile, activităţile informative sau documentare devin disponibile şi persoanelor cu handicap;
18. incluziune socială - setul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei
sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării şi comunicării, mobilităţii,
securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale;
19. indemnizaţie lunară - prestaţia socială lunară reprezentând sume de bani acordate persoanelor
cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de şanse, asigurarea unei vieţi autonome şi favorizarea
incluziunii lor sociale;
20. integrare socială - procesul de interacţiune dintre individ sau grup şi mediul social, prin
intermediul căruia se realizează un echilibru funcţional al părţilor;
21. însoţitor - persoana care acompaniază persoana cu handicap şi care beneficiază de drepturi în
condiţiile prevăzute de lege;
22. loc de muncă protejat - spaţiul aferent activităţii persoanei cu handicap, adaptat nevoilor
acesteia, care include cel puţin locul de muncă, echipamentul, toaleta şi căile de acces;
23. manager de caz - membrul echipei pluridisciplinare care coordonează, monitorizează şi
evaluează îndeplinirea planului individual de servicii, precum şi măsurile luate în legătură cu adultul
cu handicap;
231. măsuri de protecţie - măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap,
cuprinse în programul individual de reabilitare şi integrare socială, referitoare la servicii sociale de
tip: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă,
servicii de asistenţă şi suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi şi/
sau centre rezidenţiale, servicii de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă de tip:
locuinţă protejată, centre pentru viaţă independentă, precum şi alte servicii de sprijin pentru viaţă
independentă;
24. plan individual de servicii - documentul care fixează obiective pe termen scurt, mediu şi lung,
precizând modalităţile de intervenţie şi sprijin pentru adulţii cu handicap, prin care se realizează
activităţile şi serviciile precizate în programul individual de reabilitare şi integrare socială;
25. program individual de reabilitare şi integrare socială - documentul elaborat de comisia de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în care sunt precizate activităţile şi serviciile de care
adultul cu handicap are nevoie în procesul de integrare socială;
26. reprezentant legal - părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să
îndeplinească obligaţiile faţă de persoana cu handicap;
261. sistem naţional de management privind dizabilitatea - sistem informatic implementat de
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi destinat gestionării
relaţiilor dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, ca instituţii publice cu
rol în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale, persoanele
cu dizabilităţi şi/sau aparţinătorii acestora. Sistemul naţional de management privind dizabilitatea
permite colectarea, stocarea şi diseminarea către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,
beneficiari individuali şi parteneri instituţionali a informaţiilor referitoare la persoanele cu
dizabilităţi, copii şi adulţi, încadrate în grad de handicap sau care solicită evaluarea în vederea
încadrării în grad şi tip de handicap ori pentru care Comisia superioară a dispus măsura reevaluării;
27. şanse egale - rezultatul procesului de egalizare a şanselor, prin care diferitele structuri ale
societăţii şi mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap;
28. tehnologie asistivă şi de acces - tehnologia care asigură accesul cu şanse egale al persoanelor cu
handicap la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional;
29. unitate protejată autorizată - entitatea de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul
căreia sunt angajate minimum 3 persoane cu handicap, care reprezintă cel puţin 30% din numărul
total al angajaţilor, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puţin 50% din totalul
timpului de lucru al tuturor angajaţilor, precum şi orice formă de organizare, potrivit legii, aleasă
pentru desfăşurarea unei activităţi economice de către o persoană fizică deţinătoare a unui certificat
de încadrare în grad de handicap;
30. indemnizaţie de solidaritate - prestaţie socială acordată persoanelor cu handicap vizual grav, cu
handicap grav şi handicap accentuat;
31. punct de sprijin - prestaţie socială acordată pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv
realizat în condiţii de handicap vizual grav, handicap grav şi handicap accentuat.

Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:
a)ocrotirea sănătăţii - prevenire, tratament şi recuperare;
b)educaţie şi formare profesională;
c)ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională;
d)asistenţă socială, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale;
e)locuinţă, amenajarea mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,
informaţional şi comunicaţional;
f)petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;
g)asistenţă juridică;
h)facilităţi fiscale;
i)evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii
comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

(1)Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autorităţilor
administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap şi, în subsidiar,
respectiv complementar, autorităţilor administraţiei publice centrale, societăţii civile şi familiei sau
reprezentantului legal al persoanei cu handicap.
(2)În baza principiului egalizării şanselor, autorităţile publice competente au obligaţia să asigure
resursele financiare necesare şi să ia măsuri specifice pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces
nemijlocit şi neîngrădit la servicii.
(3)Legitimaţia acordată persoanelor cu handicap este eliberată de direcţiile generale de asistenţă socială
şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, costurile fiind suportate
din bugetele acestora, şi este valabilă şi recunoscută pe întreg teritoriul ţării.
(4)Modelul legitimaţiei este aprobat prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.

(1)Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale
au obligaţia să asigure, potrivit prezentei legi, condiţiile necesare pentru integrarea şi incluziunea
socială a persoanelor cu handicap.
(2)Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap elaborează politici şi asigură monitorizarea şi
controlul respectării drepturilor persoanelor cu handicap.
(3)În vederea realizării dispoziţiilor prevăzute la alin. (2), Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu
Handicap poate încheia parteneriate cu organizaţii neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care
reprezintă interesele acestora sau care desfăşoară activităţi în domeniul promovării şi apărării
drepturilor omului.
SECŢIUNEA 1:Sănătate şi recuperare

(1)Pentru protecţia sănătăţii fizice şi mentale a persoanelor cu handicap, autorităţile publice au
obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a)să includă nevoile persoanelor cu handicap şi ale familiilor acestora în toate politicile, strategiile şi
programele de dezvoltare regională, judeţeană sau locală, precum şi în programele guvernamentale
de ocrotire a sănătăţii;
b)să creeze condiţii de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructură, reţele de comunicare, a
serviciilor medicale şi sociomedicale;
c)să înfiinţeze şi să susţină centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap;
d)să creeze condiţii pentru asigurarea tehnologiei asistive şi de acces;
e)să dezvolte programe de prevenire a apariţiei handicapului;
f)să sprijine accesul la tratamentul balnear şi de recuperare;
g)să includă şi să recunoască sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltând programe specifice.
(2)Persoanele cu handicap, familiile acestora sau reprezentanţii lor legali au dreptul la toate
informaţiile referitoare la diagnosticul medical şi de recuperare/reabilitare, la serviciile şi programele
disponibile, în toate stadiile acestora, precum şi la drepturile şi obligaţiile în domeniu.

(1)Persoanele cu handicap beneficiază de asistenţă medicală gratuită, inclusiv de medicamente
gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.
(2)Persoanele care solicită încadrarea în grad de handicap beneficiază de gratuitate pentru obţinerea
documentelor medicale şi pentru evaluările medicale şi psihologice solicitate în vederea întocmirii
dosarului de evaluare complexă, în baza alocărilor din bugetul Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate.

(1)În vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul
la:
a)
dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei şi în condiţiile prevăzute în Contractulcadru
privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de
sănătate şi a normelor sale de aplicare;
b)servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoţitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori
al adultului cu handicap grav sau accentuat în unităţile sanitare cu paturi, sanatorii şi staţiuni
balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condiţiile acordării
asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
c)un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza programului individual de
reabilitare şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist.
(2)În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaţiei de către persoana cu
handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurări de sănătate au obligaţia să emită
decizia ori aprobarea de plată pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat
persoanelor cu handicap.
(3)Contravaloarea preţului de referinţă pentru produsele prevăzute la alin. (1) lit. a) se suportă
integral din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate de
care aparţine asiguratul.
(4)Numărul biletelor de tratament balnear gratuit care se acordă adulţilor cu handicap se stabileşte
proporţional cu numărul potenţialilor beneficiari faţă de numărul total al biletelor de tratament
balnear gratuit stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.

[textul din Art. 12 din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VII, alin. (2) din
Ordonanta urgenta 124/2011]

[textul din Art. 13 din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VII, alin. (2) din
Ordonanta urgenta 124/2011]

[textul din Art. 14 din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VII, alin. (2) din
Ordonanta urgenta 124/2011]
SECŢIUNEA 2:Educaţie

(1)Persoanele cu handicap au acces liber şi egal la orice formă de educaţie, indiferent de vârstă, în
conformitate cu tipul, gradul de handicap şi nevoile educaţionale ale acestora.
(2)Persoanelor cu handicap li se asigură educaţia permanentă şi formarea profesională de-a lungul
întregii vieţi.
(3)Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal constituie principalul factor
de decizie în alegerea formei şi tipului de şcolarizare, precum şi a unităţii de învăţământ.

(1)Educaţia persoanelor cu handicap este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ,
coordonat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(2)Educaţia persoanelor cu handicap se realizează prin:
a)învăţământul de masă;
b)învăţământul special integrat, organizat în învăţământul de masă;
c)învăţământul special;
d)învăţământul la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală;
e)alte variante educaţionale alternative, adaptate cerinţelor educaţionale individuale.
(3)Copiii şi tinerii cu handicap şi/sau cu cerinţe educative speciale, integraţi în învăţământul de masă,
beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz.
(4)Copiii şi tinerii cu handicap şi/sau cu cerinţe educative speciale au dreptul să studieze şi să se
instruiască în limba maternă.
(5)Orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor şi tinerilor cu handicap şi cu cerinţe
educative speciale se realizează prin hotărâre a comisiei de orientare şcolară şi profesională din
cadrul centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, respectiv din Centrul Municipiului
Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, care eliberează certificatul de orientare şcolară şi
profesională.
(5¹)Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti are
obligaţia de a monitoriza îndeplinirea măsurilor stabilite prin hotărârea prevăzută la alin. (5).
(6)Unităţile de învăţământ special dispun de regulă de cantină şcolară şi, după caz, internat şcolar, în
condiţiile legii.
(7)Elevii cu handicap şi/sau cerinţe educative speciale beneficiază gratuit de masă şi cazare în
internatele şcolare şi alte drepturi materiale prevăzute de legislaţia în domeniu.
(8)Studenţii cu handicap beneficiază, la cerere, de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare şi masă la
cantinele şi căminele studenţeşti.
(9)Valoarea reducerii prevăzute la alin. (8) se asigură din bugetul instituţiilor de învăţământ publice
sau private.

(1)Finanţarea învăţământului special şi special integrat se asigură din sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.
(2)În situaţia în care un copil cu cerinţe educative speciale este protejat în condiţiile Legii nr.
272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările
ulterioare, într-un serviciu de tip rezidenţial şi este şcolarizat în alt judeţ/sector faţă de cel de
domiciliu, cheltuielile aferente creşterii şi îngrijirii acestuia sunt asigurate din bugetul instituţiei în
subordinea căreia funcţionează serviciul de tip rezidenţial.
(3)Finanţarea activităţilor, evenimentelor, manifestărilor educative destinate copiilor şi tinerilor cu
handicap integraţi în învăţământul de masă/învăţământul special integrat, organizate în învăţământul
de masă/învăţământul special integrat, se poate asigura inclusiv prin parteneriat public-privat.

(1)În cadrul procesului de învăţământ, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap
au dreptul la:
a)servicii educaţionale de sprijin;
b)dotarea cu echipament tehnic adaptat cerinţelor educaţionale ale persoanei cu handicap, inclusiv
aplicaţii informatice sau dispozitive pentru transformarea textului scris/vorbit în forme alternative de
comunicare vizuală, auditivă, augmentativă, după caz.
c)adaptarea mobilierului din sălile de curs;
d)manuale şcolare şi cursuri în format accesibil pentru elevii şi studenţii cu deficienţe de vedere;
e)utilizarea echipamentelor şi softurilor asistive în susţinerea examenelor de orice tip şi nivel.
f)accesibilizarea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unităţile şi instituţiile de
învăţământ prin asigurarea, în interiorul acestora, a adaptărilor specifice fiecărui tip de
handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează:
(i)pentru persoanele cu handicap locomotor şi cu mobilitate redusă: rampe şi/sau, după caz, sisteme
electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi;
(ii)pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăţi de vedere, inclusiv cu surdocecitate:
sisteme acustice de ghidaj şi hărţi tactile;
(iii)pentru persoanele cu handicap auditiv: sisteme de avertizare vizuală şi amplificatoare electronice
de sunet pentru protezele auditive;
(iv)pentru persoanele cu handicap mintal şi psihic: sistem de ghidaj în limbaj uşor de citit;
g)asigurarea de către unităţile şi instituţiile de învăţământ cel puţin a unei toalete accesibilizate
pentru persoanele cu handicap.
(2)Preşcolarii, elevii şi studenţii cu handicap, împreună cu asistenţii personali şi asistenţii personali
profesionişti, după caz, au dreptul la locuri gratuite în tabere de odihnă, o dată pe an, indiferent de
forma de învăţământ.
(3)Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat prin bugetul
Autorităţii Naţionale pentru Tineret.

În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap în unităţile şi instituţiile de învăţământ,
autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a)să promoveze şi să garanteze accesul la educaţie şi formare profesională al persoanelor cu
handicap;
b)să asigure şcolarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap nedeplasabile pe durata perioadei de
şcolarizare obligatorie, precum şi pregătirea şcolară, indiferent de locul în care persoana cu handicap
se află, inclusiv prin cadrele didactice de sprijin/itinerante;
c)să asigure accesul la formele de educaţie permanentă, adaptându-le nevoilor educaţionale ale
persoanelor cu handicap;
d)să sprijine cooperarea dintre unităţile de învăţământ special sau de masă cu familia şi comunitatea,
în vederea asigurării unei oferte educaţionale care răspunde nevoilor individuale ale persoanelor cu
handicap;
e)să asigure pregătirea cadrelor didactice în vederea adaptării practicilor educaţionale pentru elevii
cu handicap din grupe sau clase de învăţământ obişnuit;
f)să asigure posibilitatea practicării unui sport de către orice persoană cu handicap, precum şi
pregătirea cadrelor didactice în vederea însuşirii de către acestea a unor noţiuni medicale şi tehnice
specifice;
g)să asigure servicii educaţionale de sprijin pentru persoanele cu handicap şi familiile acestora, prin
specialişti în domeniul psihopedagogiei speciale;
h)să asigure accesul în unităţile şi instituţiile de învăţământ cu respectarea prevederilor art. 18 alin.
(1) lit. f).
SECŢIUNEA 3:Locuinţă

(1)În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obţinerea unei locuinţe, autorităţile
publice au obligaţia să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la
nivelurile inferioare, a locuinţelor care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor
administrativ-teritoriale ale acestuia.
(2)Persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi:
a)acordarea unei camere de locuit, suplimentar faţă de normele minimale de locuit prevăzute de lege,
pe baza contractelor de închiriere pentru locuinţele care aparţin domeniului public sau privat al
statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia;
b)scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe deţinute de stat sau
de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia şi care sunt în folosinţa acestor persoane.
(3)Beneficiază de prevederile alin. (2) şi familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în
îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav.
(4)Beneficiază de prevederile alin. (2) lit. b) şi adultul cu handicap accentuat şi familia sau
reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un minor ori un adult cu handicap accentuat.

(1)Autorităţile competente ale administraţiei publice au obligaţia să faciliteze accesul persoanelor cu
handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive şi de petrecere a timpului
liber.
(2)În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la cultură, sport şi turism,
autorităţile administraţiei publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a)să sprijine participarea persoanelor cu handicap şi a familiilor acestora la manifestări culturale,
sportive şi turistice;
b)să organizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private, manifestări şi
activităţi culturale, sportive, de petrecere a timpului liber;
c)să asigure condiţii pentru practicarea sportului de către persoanele cu handicap;
d)să sprijine activitatea organizaţiilor sportive ale persoanelor cu handicap.
e)să asigure, atât în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive
şi de petrecere a timpului liber, cât şi în zonele exterioare aferente acestora, adaptările specifice
tipurilor de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează:
(i)pentru persoanele cu handicap locomotor şi cu mobilitate redusă: rampe şi/sau, după caz, sisteme
electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi;
(ii)pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăţi de vedere, inclusiv cu surdocecitate:
sisteme acustice de ghidaj şi hărţi tactile;
(iii)pentru persoanele cu handicap auditiv: sisteme de avertizare vizuală şi amplificatoare electronice
de sunet pentru protezele auditive;
(iv)pentru persoanele cu handicap mintal şi psihic: sisteme de ghidaj în limbaj uşor de citit;
f)să asigure, în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive şi de
petrecere a timpului liber sau, după caz, în zonele exterioare aferente acestora, cel puţin o toaletă
accesibilizată pentru persoanele cu handicap.
(2¹)Instituţiile publice de spectacole sau concerte, indiferent de nivelul de subordonare şi de
finanţare, singure sau în parteneriat, asigură persoanelor cu handicap accesibilizarea producţiilor
artistice, pentru minimum o producţie artistică anual, la alegere: dedicată, adaptată din repertoriul
propriu sau găzduită, începând cu data de 1 ianuarie 2025.
(3)Copilul cu handicap, precum şi persoana care îl însoţeşte beneficiază de gratuitate la bilete de
intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive.
(4)Adulţii cu handicap beneficiază de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări
artistice şi sportive, astfel:
a)adultul cu handicap grav sau accentuat, precum şi persoana care îl însoţeşte beneficiază de
gratuitate;
b)adultul cu handicap mediu şi uşor beneficiază de bilete de intrare în aceleaşi condiţii ca pentru
elevi şi studenţi.
(5)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Culturii şi Cultelor, al Agenţiei Naţionale pentru Sport, din bugetele locale sau, după
caz, din bugetul organizatorilor publici ori privaţi.
SECŢIUNEA 5:Transport

Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi societăţile comerciale ce deţin licenţă de traseu
au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al
persoanelor cu handicap:
a)să achiziţioneze mijloace de transport în comun adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, dotate
inclusiv cu sisteme de avertizare audio şi video;
b)să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulaţie, în limitele tehnice posibile,
conform reglementărilor în vigoare, pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap, inclusiv în
ceea ce priveşte dotarea acestora cu sisteme de avertizare audio şi video;
c)să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoane juridice, publice sau private, programe de
transport al persoanelor cu handicap.

(1)Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul
urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul.
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:
a)însoţitorii persoanelor cu handicap grav, în prezenţa acestora;
b)însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezenţa acestora;
c)însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat, în prezenţa acestora, pe baza anchetei
sociale realizate de către asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primăriei în a
cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap;
d)asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav;
e)asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
(3)Legitimaţia pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă este valabilă
pe întregul teritoriu al ţării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local, şi este eliberată de
direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, costurile fiind suportate din bugetele judeţelor, respectiv ale sectoarelor
municipiului Bucureşti.
(4)Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (1) şi (2) se asigură din bugetele locale.
(5)Modalitatea de acordare a gratuităţii şi cuantumul acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliilor
locale.

(1)Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu
orice tip de tren, în limita costului unui bilet de tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a IIa,
cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial, pentru 24 de călătorii pe an calendaristic.
(12)[textul din Art. 24, alin. (1²) din capitolul II, sectiunea 5 a fost abrogat la 26-mai-2023 de Art.
I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 47/2023]
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:
a)însoţitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora;
b)asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.
(3)Persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu
orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a,
cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii pe an calendaristic.
(4)Beneficiază de prevederile alin. (3) şi însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa
acestora.
(5)Persoanele cu afecţiuni renale care necesită hemodializă în alte localităţi decât cele de domiciliu
beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului
unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele
pentru transport fluvial şi peste numărul de călătorii prevăzut, în funcţie de recomandarea centrului
de dializă.
(6)Beneficiază de prevederile alin. (5) şi asistenţii personali sau însoţitorii persoanelor cu handicap
care necesită hemodializă.
(6¹)Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) se asigură în baza biletelor de călătorie gratuită care se tipăresc
de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, costul tipăririi fiind suportat din bugetele acestora.
(7)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se asigură din bugetul de stat prin bugetul
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
(8)Modalitatea de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului2).
(9)Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuităţii la
transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri valorice pe suport electronic, pentru
autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, asistentului personal
profesionist sau însoţitorului, pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburant sau alimentării cu
energie electrică care nu depăşesc suma de 1.500 lei anual, pentru persoanele cu handicap grav,
respectiv 750 lei anual, pentru persoanele cu handicap accentuat. În situaţia în care persoanele cu
handicap grav sau accentuat beneficiază de modalitatea de acordare a gratuităţii prevăzută în
prezentul alineat, nu sunt aplicabile prevederile alin. (2) şi (4).
(10)De prevederile alin. (9) beneficiază şi părintele, tutorele, asistentul maternal sau persoana care se
ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de
protecţie specială, stabilită în condiţiile legii.
(10¹)Actualizarea sumelor prevăzute la alin. (9) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în funcţie de indicele de inflaţie.
(10²)Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) exclude dreptul acordat aceleiaşi persoane în condiţiile alin. (9)
şi (10).
(11)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (9) şi (10) se asigură din bugetul de stat prin
bugetul Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii.
(12)Metodologia de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9) şi (10) se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu
Dizabilităţi.
SECŢIUNEA 6:Asistenţă juridică

(1)Persoanele cu handicap beneficiază de protecţie împotriva neglijării şi abuzului, indiferent de
locul unde acestea se află.
(2)În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, nu se poate îngriji de interesele sale,
aceasta beneficiază de protecţie juridică sub forma curatelei, a consilierii judiciare sau a tutelei
speciale ori a tutelei şi de asistenţă juridică gratuită în condiţiile art. 81 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Odată cu preluarea tutelei, tutorele are obligaţia de a face un inventar al tuturor bunurilor mobile
şi imobile ale persoanei cu handicap şi prezintă anual un raport de gestiune autorităţii tutelare din
unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap are domiciliul sau reşedinţa.
(4)În cazul în care persoana cu handicap nu are rude ori persoane care să accepte tutela, instanţa
judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea administraţiei publice locale sau, după caz,
persoana juridică privată care asigură protecţia şi îngrijirea persoanei cu handicap.
(5)Monitorizarea respectării obligaţiilor care revin tutorelui persoanei cu handicap este asigurată de
autoritatea tutelară din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa
persoana cu handicap.
(6)Părintele, reprezentantul legal, tutorele, precum şi organizaţia neguvernamentală al cărei membru
este persoana cu handicap o poate asista pe aceasta în faţa instanţelor judecătoreşti competente.
(7)Judecarea cauzelor care au ca obiect obţinerea de către persoanele cu handicap a drepturilor
prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate.
SECŢIUNEA 7:Facilităţi

[textul din Art. 26 din capitolul II, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-ian-2016 de Art. 502, alin. (1),
punctul 5. din titlul XI din Codul Fiscal din 2015]

(1)Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se
suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Handicap la bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv
locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza unui contract privind angajamentul de plată a
dobânzii pentru achiziţionarea unui singur autovehicul şi pentru adaptarea unei locuinţe conform
nevoilor individuale de acces, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului, dar şi cu condiţia ca
valoarea creditului să nu depăşească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depăşească 10 ani.
În cazul achiziţionării de autovehicule adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap
netransferabile, dependente de scaunul cu rotile, valoarea creditului nu poate depăşi 20.000 de euro,
perioada de rambursare fiind de 15 ani.
(1¹)Persoanele care au contractat un credit în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi cărora, în urma
reevaluării, li s-a schimbat încadrarea în gradul de handicap beneficiază în continuare de aceleaşi
condiţii de rambursare până la achitarea creditului.
(1²)Persoanele adulte cu dizabilitate gravă sau accentuată, reprezentanţii legali ai acestora, precum şi
reprezentanţii legali ai copiilor cu dizabilitate gravă sau accentuată beneficiază de credit a cărui
dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi la bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza unui
contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru tehnologii asistive şi de acces, cu condiţia
ca valoarea creditului să nu depăşească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depăşească 10
ani.
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) şi familia sau persoana care are în îngrijire cel puţin un copil
cu handicap grav ori accentuat.
(3)Metodologia de preluare de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti a contractelor privind angajamentul
de plată a dobânzii încheiate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi de asigurare
a transferurilor financiare se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Handicap.

(1)Persoanele cu handicap, precum şi însoţitorii sau, după caz, asistenţii personali ai acestora,
deţinători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri
naţionale, prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a
tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică pentru un singur autoturism deţinut de fiecare din
persoanele îndreptăţite potrivit prevederilor alin. (1).

[textul din Art. 29 din capitolul II, sectiunea 7 a fost abrogat la 11-dec-2015 de Art. 31 din capitolul
II din Ordonanta urgenta 57/2015]
SECŢIUNEA 8:Asigurarea continuităţii în măsurile de protecţie

În vederea asigurării corelării serviciilor din sistemul de protecţie a copilului cu handicap cu
serviciile din sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu handicap, autorităţile responsabile ale
administraţiei publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a)să planifice şi să asigure tranziţia tânărului cu handicap din sistemul de protecţie a copilului în
sistemul de protecţie a persoanei adulte cu handicap, în baza nevoilor individuale identificate ale
acestuia;
b)să asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap;
c)să instituie măsuri menite să asigure pregătirea tânărului pentru viaţa adultă şi pentru viaţa
independentă;
d)să desfăşoare, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe
de pregătire pentru viaţa de adult;
e)să desfăşoare activităţi de informare a tânărului cu handicap în ceea ce priveşte oportunităţile de
educaţie, angajare, acces la viaţa familială şi viaţa socială, la diferite mijloace de petrecere a timpului
liber;
f)să evalueze, la cerere, elevii cu handicap şi cu cerinţe educaţionale speciale.

(1)Dreptul la asistenţă socială sub formă de servicii sociale se acordă la cerere sau din oficiu, după
caz, pe baza actelor doveditoare, în condiţiile prevăzute de lege.
(2)Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se înregistrează la autoritatea administraţiei
publice locale în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.
(3)Cererea şi actele doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu handicap, familia sa,
reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau organizaţia
neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap.
(4)În vederea asigurării serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap, autorităţile
publice au obligaţia să ia următoarele măsuri speciale:
a)să creeze condiţii de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor individuale ale
persoanelor cu handicap;
b)să iniţieze, să susţină şi să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, în colaborare
sau în parteneriat cu persoane juridice, publice ori private;
c)să asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de protecţie a persoanelor cu
handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asistenţi sociali, psihologi, instructori de
ergoterapie, kinetoterapeuţi, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de
sprijin, educatori specializaţi, medici psihiatri, medici dentişti, infirmieri;
d)să implice în activităţile de îngrijire, reabilitare şi integrare a persoanei cu handicap familia
acesteia;
e)să asigure instruirea în problematica specifică a persoanei cu handicap a personalului care îşi
desfăşoară activitatea în sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap, inclusiv a asistenţilor
personali şi a asistenţilor personali profesionişti;
f)să dezvolte şi să sprijine programe de colaborare între părinţi şi specialişti în domeniul
handicapului, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private;
g)să înfiinţeze şi să susţină sistemul bazat pe managementul de caz în protecţia persoanei cu
handicap;
h)să încurajeze şi să susţină activităţile de voluntariat;
i)să asigure asistenţă şi îngrijire sociomedicală la domiciliul persoanei cu handicap.

(1)Persoanele adulte cu handicap beneficiază de servicii sociale acordate:
a)la domiciliu;
b)în comunitate;
c)în centre de zi şi centre rezidenţiale, publice sau private.
(2)Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt proiectate şi adaptate conform nevoilor
individuale ale persoanei.

(1)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza, administra şi finanţa servicii
sociale destinate persoanelor cu handicap, în condiţiile legii.
(2)Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta servicii sociale licenţiate cu furnizori de
servicii sociale de drept privat, acreditaţi, în condiţiile legii.
(3)Costul serviciului social contractat nu poate depăşi costul avut de serviciul respectiv la data
contractării sau costul mediu al funcţionării serviciului la data înfiinţării, în cazul unui serviciu nou.
(4)Modalitatea de contractare va fi stabilită potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul
achiziţiilor publice şi în conformitate cu instrucţiunile Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.

(1)Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se află în coordonarea metodologică a
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.
(2)Evaluarea, monitorizarea şi controlul privind respectarea standardelor minime de calitate sunt în
competenţa Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, precum şi a agenţiilor judeţene
pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti.
(3)În realizarea activităţilor de coordonare metodologică, personalul Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Dizabilităţi are acces în spaţiile care au legătură cu furnizarea de servicii sociale, la
date şi informaţii legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv.
SECŢIUNEA 2:Asistentul personal

(1)Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării
sociopsihomedicale.
(2)Copilul cu handicap grav are dreptul la un asistent personal.

(1)Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcţia de asistent personal persoana
care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are vârsta minimă de 18 ani împliniţi;
b)nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni care ar face-o incompatibilă cu exercitarea
ocupaţiei de asistent personal;
c)are capacitate deplină de exerciţiu;
d)are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de familie sau pe baza unui examen
medical de specialitate;
e)a absolvit cel puţin cursurile învăţământului general obligatoriu, cu excepţia rudelor şi afinilor până
la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei cu handicap grav, precum şi cu excepţia soţului sau soţiei,
după caz; în situaţii excepţionale, la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al
consiliului local în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana care urmează să
îndeplinească funcţia de asistent personal, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
poate aproba derogarea de la îndeplinirea condiţiilor de studii şi în cazul altor persoane.
(2)Nu pot deţine calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază de concediu pentru
creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 7 ani.

(1)Pe perioada îngrijirii şi protecţiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului
individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi:
a)salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice;
b)program de lucru care să nu depăşească în medie 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână;
c)concediu anual de odihnă, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituţii
publice;
d)transport urban gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 23;
e)transport interurban, în condiţiile prevăzute la art. 24.
(2)Pe perioada absenţei temporare a asistentului personal, angajatorul are obligaţia de a asigura
persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal.
(3)În situaţia în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal, persoanei cu
handicap grav i se acordă indemnizaţia prevăzută la art. 43 alin. (1) sau găzduirea într-un centru de
tip respiro.
*) Prin Decizia nr. 23/2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii şi, în
interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 448/2006, stabileşte că asistentul
personal nu beneficiază de sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare.

Asistentul personal are următoarele obligaţii principale:
a)să participe, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator;
b)să semneze un angajament, ca act adiţional la contractul individual de muncă, prin care îşi asumă
răspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv
planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
c)să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activităţile şi serviciile prevăzute în contractul
individual de muncă, în fişa postului şi în planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav,
respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d)să trateze cu respect, bună-credinţă şi înţelegere persoana cu handicap grav şi să nu abuzeze fizic,
psihic sau moral de starea acesteia;
e)să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice
modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav şi alte situaţii
de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.

(1)Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localităţii de
domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de
la data înregistrării cererii.
(2)Contractul individual de muncă se întocmeşte în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte
contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 5
zile de la încheierea acestuia.
(3)Modalităţile şi condiţiile de încheiere, modificare şi încetare a contractului individual de muncă al
asistentului personal se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările
şi completările ulterioare.
(4)Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului
persoanei cu handicap grav.

(1)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă în bugetul local sumele necesare
din care se suportă salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit
legii. Sumele se asigură în proporţie de cel mult 90% de la bugetul de stat, din sume defalcate din
taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unităţile administrativteritoriale.
(2)Serviciul public de asistenţă socială dispune efectuarea de controale periodice asupra activităţii
asistenţilor personali şi prezintă semestrial un raport consiliului local.

Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal a obligaţiilor
prevăzute de dispoziţiile legale în sarcina lui, precum şi a celor prevăzute în contractul individual de
muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă sau, după caz, penală a acestuia, în condiţiile legii.

(1)Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de însoţitor.
(2)Persoanele cu handicap grav care au şi calitatea de pensionari de invaliditate încadraţi în gradul I
de invaliditate pot opta pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru asistent
personal. Dreptul de opţiune se menţine şi în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia
pentru limită de vârstă.
(3)Invalizii de război care au şi calitatea de persoane cu handicap grav şi sunt pensionari de
invaliditate gradul I beneficiază atât de dreptul prevăzut la alin. (2), cât şi de dreptul prevăzut la art. 3
din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Părinţii sau, după caz, reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, persoana sau familia
care a primit în plasament un copil cu handicap grav, adulţii cu handicap grav ori reprezentanţii
legali ai acestora, cu excepţia celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal şi
primirea unei indemnizaţii lunare.
(5)Opţiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi devine
valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al acestora.
(6)Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, vor comunica angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru
opţiunea exprimată în condiţiile prevăzute la alin. (5).
(7)[textul din Art. 42, alin. (7) din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 25-iul-2012 de Art. I,
punctul 2. din Legea 136/2012]

(1)Indemnizaţia lunară prevăzută la art. 42 alin. (4) este în cuantum egal cu salariul net al asistentului
personal gradaţia 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a
personalului plătit din fonduri publice.
(2)Plata indemnizaţiei lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau
reşedinţa persoana cu handicap grav.
(3)Plata indemnizaţiei se face pe perioada valabilităţii certificatului de încadrare în grad de handicap,
emis de comisiile de protecţie a copiilor sau de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu
handicap, după caz.
(4)Nu pot beneficia de indemnizaţia lunară:
a)părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav pentru care s-a stabilit măsură de
protecţie specială, în condiţiile legii, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenţial;
b)adulţii cu handicap grav sau reprezentanţii lor legali, pe perioada în care adulţii cu handicap grav
se află în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist, în centre rezidenţiale, cu excepţia
centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituţii rezidenţiale cu caracter social, medical şi
medico-social, în care se asigură întreţinere din partea autorităţii administraţiei publice pe o perioadă
mai mare de o lună;
c)persoanele cu handicap grav care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă
privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei.

Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligaţia:
a)de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condiţiile prezentei legi;
b)de a asigura şi garanta plata indemnizaţiei lunare, în cazul în care persoana cu handicap grav sau
reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.
SECŢIUNEA 3:Asistentul personal profesionist

(1)Adultul cu handicap grav sau accentuat poate beneficia de asistenţă personală necesară vieţii şi
integrării în comunitate, precum şi pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate din partea
unui asistent personal profesionist, în baza evaluării nevoilor individuale.
(1¹)Îngrijirea şi protecţia persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat se asigură de către
asistentul personal profesionist, altul decât soţul, soţia sau rudele în linie dreaptă.
(2)Îngrijirea şi protecţia adulţilor cu handicap grav sau accentuat de către asistentul personal
profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judeţene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3)Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua în considerare la luarea deciziei
referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.
(4)Contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie de către direcţiile generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, sau de către furnizorii de servicii sociale privaţi, acreditaţi în condiţiile legii.
(5)Monitorizarea şi controlul activităţii de îngrijire şi protecţie a adulţilor cu handicap grav şi
accentuat de către asistentul personal profesionist se fac de direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(6)Asistentul maternal care îngrijeşte copilul cu handicap grav sau accentuat până la vârsta
majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist.

(1)Pentru fiecare adult cu handicap care beneficiază de serviciul asistent personal profesionist
şi care nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului de bază minim
brut pe economie se acordă o alocaţie lunară de îngrijire reprezentând cheltuieli lunare de
hrană şi echipament, astfel:
a)1,2 din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
persoana adultă cu handicap accentuat;
b)1,5 din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 pentru persoana adultă cu
handicap grav.
(2)Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanţarea sumelor prevăzute la alin. (1) se asigură de la
bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, din sume
defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în baza numărului de beneficiari
comunicaţi de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv
ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(1)Pe perioada îngrijirii şi protecţiei adulţilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul
personal profesionist beneficiază de următoarele drepturi:
a)salariul de bază stabilit potrivit dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice;
b)un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică şi condiţii de
muncă deosebite în care îşi desfăşoară activitatea;
c)un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire şi protecţie cel puţin
două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat;
d)un spor de 25% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire şi protecţie o
persoană adultă cu handicap grav sau accentuat, infectat cu HIV ori bolnav de SIDA.
(2)Asistentul personal profesionist beneficiază şi de alte drepturi, după cum urmează:
a)consiliere şi sprijin din partea specialiştilor de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia
copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ori a furnizorilor de
servicii sociale, în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin cu privire la îngrijirea şi protecţia
persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat;
b)decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare şi masă, în cazul în care deplasarea se face
în interesul adultului cu handicap grav sau accentuat, în condiţiile stabilite pentru personalul din
sectorul bugetar;
c)transport urban gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 23.
(3)Pe perioada concediului de odihnă, angajatorul are obligaţia de a asigura persoanei cu handicap
grav sau accentuat un înlocuitor al asistentului personal profesionist ori găzduirea într-un centru de
tip respiro.

(1)Condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal
profesionist se reglementează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Handicap.
(2)Standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii şi protecţiei adulţilor cu handicap grav
sau accentuat la asistentul personal profesionist se elaborează de Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Dizabilităţi şi se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.

Asistentul personal profesionist are următoarele obligaţii principale:
a)să participe anual la instruirea organizată de angajator;
b)să semneze un angajament, ca act adiţional la contractul individual de muncă, prin care îşi asumă
răspunderea de a realiza integral planul individual de servicii al adultului cu handicap grav sau
accentuat;
c)să presteze pentru adultul cu handicap grav sau accentuat toate activităţile şi serviciile prevăzute în
contractul individual de muncă, în fişa postului şi în planul individual de servicii;
d)să trateze cu respect, bună-credinţă şi înţelegere adultul cu handicap grav sau accentuat şi să nu
abuzeze fizic, psihic ori moral de starea acestuia;
e)să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice
modificare survenită în starea fizică, psihică ori socială a adultului cu handicap grav sau accentuat şi
alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.

Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal profesionist a
obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în sarcina acestuia, precum şi a celor prevăzute în
contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă, ori, după caz, penală a
asistentului personal profesionist, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA 4:SECŢIUNEA 4: Centre pentru persoanele adulte cu handicap

(1)Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent
personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistenţă şi suport,
servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi şi/sau centre rezidenţiale, locuire
asistată în comunitate pentru viaţă independentă de tip: locuinţă protejată, centre pentru viaţă
independentă.
(2)Centrele de zi şi centrele rezidenţiale reprezintă servicii sociale acordate persoanelor adulte cu
handicap, cu personal calificat şi infrastructură adecvată; centrele rezidenţiale sunt servicii sociale în
care persoana cu handicap este găzduită cel puţin 24 de ore.
(3)În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap
sunt:
a)centre de abilitare şi reabilitare;
b)centre de îngrijire şi asistenţă;
c)centre respiro/centre de criză.
(3¹)Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă reprezintă serviciul
social acordat persoanelor adulte cu dizabilităţi în comunitate, în baza dreptului de alegere şi control
cu privire la viaţa lor.
(3²)Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă este un serviciu
social de suport care funcţionează conform standardelor minime de calitate aprobate prin ordin al
ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale şi este asigurat de furnizorii de servicii
sociale publici şi privaţi acreditaţi, astfel cum aceştia sunt prevăzuţi la art. 37 alin. (2) din Legea
asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Capacitatea centrelor rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap nu poate fi mai mare de 50
de locuri.
(5)[textul din Art. 51, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 09-ian-2023 de Art. 33,
punctul 11. din capitolul V din Legea 7/2023]
(6)Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă şi
centrele rezidenţiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înfiinţează ca structuri cu
sau fără personalitate juridică, astfel:
a)în subordinea consiliilor judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în
structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
b)în subordinea autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, în
structura serviciului public de asistenţă socială, cu excepţia centrelor de abilitare şi reabilitare şi a
centrelor de îngrijire şi asistenţă.
(7)Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă şi centrele
rezidenţiale private pentru persoanele adulte cu handicap se înfiinţează ca structuri cu sau fără
personalitate juridică.
(8)Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă şi centrele
rezidenţiale, publice şi private, pentru persoane adulte cu handicap funcţionează cu respectarea
standardelor specifice minime de calitate.
(9)Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă şi centrele
rezidenţiale, publice şi private, pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate metodologic de
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.
(10)Finanţarea măsurilor de protecţie se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale
de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al autorităţii administraţiei publice locale la nivel de
municipiu, oraş sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu
această destinaţie, în proporţie de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru
beneficiari/tipuri de servicii sociale.
(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (10), până la data de 1 ianuarie 2026, finanţarea măsurii de
protecţie de tip asistent personal profesionist, precum şi drepturile prevăzute la art. 46 se asigură din
bugetul propriu al judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială
îşi are domiciliul sau reşedinţa asistentul personal profesionist, precum şi din fonduri externe
nerambursabile, după caz.
(12)Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanţarea sumelor prevăzute la art. 47 se asigură de la
bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al
autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, din sume
defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în proporţie de cel mult 90%
din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale la elaborarea bugetului de
stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.

(1)În vederea desfăşurării unui tip de activităţi cu caracter inovator în domeniul protecţiei
persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditaţi pot înfiinţa, administra şi finanţa
centre-pilot, pentru o perioadă determinată de maximum 3 ani.
(2)Evaluarea activităţilor cu caracter inovator se realizează de Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Dizabilităţi.

(1)Într-un centru de zi sau rezidenţial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu serviciile
medicale, de educaţie, de locuire, de ocupare a forţei de muncă şi altele asemenea.
(2)Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidenţiale beneficiază de servicii medicale din
cadrul pachetului de servicii medicale de bază care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(3)Coordonarea serviciilor sociale furnizate în sistem integrat se face de autoritatea administraţiei
publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care înfiinţează, administrează şi finanţează
centrul.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocă fonduri de la buget pentru finanţarea
cheltuielilor aferente:
a)activităţilor de educaţie desfăşurate în centrele pentru persoanele cu handicap;
b)perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor didactice;
c)altor acţiuni şi activităţi, în condiţiile legii.

(1)Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită şi protejată într-un centru din localitatea/judeţul în
a cărei/cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa.
(2)Finanţarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, pe teritoriul cărora funcţionează acestea.
(3)În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condiţiile
prevăzute la alin. (1), persoana cu handicap poate fi îngrijită şi protejată într-un centru aflat în altă
unitate administrativ-teritorială.
(4)Decontarea cheltuielilor dintre autorităţile administraţiei publice locale se face în baza costului
mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este
îngrijită şi protejată.
(5)Modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice4) de aplicare a prevederilor
prezentei legi.

(1)Furnizorul de servicii sociale are obligaţia de a promova, facilita şi asigura personalului programe
de formare profesională, precum şi programe de instruire specifică cu privire la problematica
handicapului şi legislaţia în domeniu.
(2)Personalul din cadrul centrelor prevăzute la art. 51 alin. (1) are obligaţia respectării standardelor
specifice de calitate, precum şi a prevederilor legale privind drepturile persoanelor cu handicap.
(3)Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională
sau penală, conform prevederilor legale.

(1)Personalul de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în centrele publice din mediul rural, de zi
şi rezidenţiale pentru copiii şi adulţii cu handicap, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport
dus-întors de la domiciliu, în condiţiile legii.
(2)Sumele necesare acordării drepturilor prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetele proprii ale
judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pe a căror rază teritorială funcţionează
centrul.
SECŢIUNEA 5:Prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap

(1)Dreptul la prestaţiile sociale se stabileşte prin decizie a directorului executiv al direcţiei generale
de asistenţă socială şi protecţia copilului. În baza documentului care atestă încadrarea în grad de
handicap din evidenţa direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(2)Plata prestaţiei sociale se face în baza deciziei de plată emisă de directorul executiv al agenţiei
judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, de către personalul cu
atribuţii în acest sens, preluat de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3)În situaţia în care persoana încadrată în grad de handicap nu doreşte să beneficieze de prestaţii
sociale poate depune cerere în acest sens.
(4)Cererea prevăzută la alin. (3) se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale
competente în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap şi se
transmite direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în maximum 5 zile lucrătoare de
la înregistrare.
(5)Dreptul la prestaţii sociale se acordă începând cu luna următoare celei în care persoana a fost
încadrată în grad de handicap şi încetează cu luna următoare celei în care persoana nu mai este
încadrată în grad de handicap sau, după caz, a depunerii cererii prevăzute la alin. (3).

(1)Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în
condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege.
(2)Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană, calculată pe baza
alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice.
(3)Adultul cu handicap vizual grav primeşte pentru plata însoţitorului o indemnizaţie echivalentă cu
salariul net al asistentului personal gradaţia 0, stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(4)Adultul cu handicap beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de următoarele prestaţii sociale:
a)indemnizaţie lunară, indiferent de venituri:
(i)80% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
(ii)53% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;
b)buget personal complementar lunar, indiferent de venituri;
(i)30% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
(ii)22% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;
(iii)12% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.
(5)Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu
handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii, beneficiază de
prestaţii sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere, astfel:
a)70% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;
b)35% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat;
c)12% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.
(6)Nu pot beneficia de prevederile alin. (4):
a)adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale, cu excepţia centrului de tip respiro,
ori în alte tipuri de instituţii rezidenţiale cu caracter social, medical sau medico-social, în care se
asigură întreţinere din partea autorităţii administraţiei publice pe o perioadă mai mare de o lună;
b)persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă
de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei;
c)adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia
asistentului personal profesionist.
(7)[textul din Art. 58, alin. (7) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 30-iun-2017 de Art. I,
punctul 22. din Ordonanta urgenta 51/2017]
(8)[textul din Art. 58, alin. (8) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VII,
alin. (2) din Ordonanta urgenta 124/2011]
(9)De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în care
este îngrijit în familie.
(10)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(5) şi cheltuielilor de administrare se asigură
prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenţia
Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială prin agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială,
respectiv a municipiului Bucureşti.
(11)Procedura de preluare de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a
municipiului Bucureşti a personalului cu atribuţii în efectuarea plăţilor de la direcţiile generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
(12)Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în calcul la stabilirea altor
drepturi şi obligaţii.
(13)În situaţia în care din calculul prestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) rezultă fracţiuni în bani,
acestea se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarilor.
(14)Drepturile restante aferente deciziilor emise şi neplătite în anul 2006 pentru persoanele cu
handicap vizual, stabilite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/19995) privind
protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură şi se plătesc
de către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse prin direcţiile de muncă şi protecţie socială
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(1)Persoanele adulte cu handicap au următoarele obligaţii:
a)să se prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile competente în domeniu;
b)să se prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare pentru încadrarea în grad şi tip
de handicap, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de
încadrare în grad şi tip de handicap;
c)să se prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competente în domeniu, cu excepţia
persoanelor cu handicap a căror afecţiune a generat deficienţe funcţionale şi/sau structural -
anatomice într-un stadiu ireversibil, care nu pot urma programe de recuperare şi pentru care comisia
de evaluare a stabilit un termen permanent de valabilitate a certificatului de încadrare în grad şi tip de
handicap;
d)să depună diligenţele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege;
e)să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap,
respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
f)să depună diligenţe pentru încadrarea în muncă, în condiţiile legii, în raport cu pregătirea,
posibilităţile fizice şi psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competenţă în domeniu;
g)să colaboreze cu asistenţii sociali şi echipele de specialişti, în scopul recuperării, reabilitării,
orientării profesionale şi integrării sociale;
h)să aducă la cunoştinţa direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la
cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea
materială şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
(2)Persoanele pentru care comisia de evaluare a stabilit un termen permanent de valabilitate a
certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap se prezintă pentru reevaluare în
următoarele situaţii:
a)solicită acest lucru ca urmare a agravării condiţiei lor medico-psihosociale;
b)sunt convocate de către structurile competente în cazul existenţei unor suspiciuni justificate privind
încălcarea prevederilor legale referitoare la încadrarea în grad şi tip de handicap.

Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil sau adult cu handicap are
următoarele obligaţii principale:
a)să asigure creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;
b)să respecte şi/sau să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru
copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
c)să însoţească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru evaluare şi
reevaluare, la comisiile cu competenţă în domeniu;
d)să se prezinte la solicitarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
e)să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea
profesională şi integrarea socială;
f)să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice
modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială, precum şi alte
situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.

În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi
comunicaţional, autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a)să promoveze şi să implementeze conceptul Acces pentru toţi, pentru a împiedica crearea de noi
bariere şi apariţia unor noi surse de discriminare;
b)să sprijine cercetarea, dezvoltarea şi producţia de noi tehnologii de informare şi comunicare şi
tehnologii asistive;
c)să recomande şi să susţină introducerea în pregătirea iniţială a elevilor şi studenţilor a unor cursuri
referitoare la problematica handicapului şi a nevoilor acestora, precum şi la diversificarea modalităţilor
de realizare a accesibilităţii;
d)să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile tehnologii;
e)să asigure accesul la informaţiile publice pentru persoanele cu handicap;
f)să asigure interpreţi autorizaţi în limba semnelor române şi ai limbajului specific persoanelor cu
surdocecitate;
g)să proiecteze şi să deruleze, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori
private, programe de accesibilitate sau de conştientizare asupra importanţei acesteia.

(1)Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice,
mijloacele de transport în comun şi staţiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru
călători şi peroanele principalelor staţii, spaţiile de parcare, străzile şi drumurile publice, telefoanele
publice, mediul informaţional şi comunicaţional vor fi adaptate conform prevederilor legale în
domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
(1¹)Autorităţile publice, instituţiile, persoanele juridice de drept public şi privat, după caz, au
obligaţia de a monta, potrivit scopului, destinaţiei şi infrastructurii, în locurile prevăzute la alin.
(1), adaptări specifice fiecărui tip de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum
urmează:
a)pentru clădirile de utilitate publică: rampe şi/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de
acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice şi vizuale de ghidaj şi informare în limbaj uşor de citit,
hărţi tactile, cel puţin o toaletă adaptată;
b)pentru clădirile de locuit construite din fonduri publice: rampe şi/sau, după caz, sisteme electronice
sau automatizate de acces, elevatoare ori lifturi, sisteme acustice şi vizuale de ghidaj, hărţi tactile;
c)pentru mijloacele de transport în comun şi vagoanele de transport feroviar pentru călători, după caz:
rampe şi/sau sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice şi
vizuale de ghidaj şi informare în limbaj uşor de citit, cel puţin o toaletă adaptată în mijloacele de
transport feroviar pentru călători;
d)pentru staţiile mijloacelor de transport în comun urban, principalele staţii ale mijloacelor de transport
interuban de tip autogări, principalele staţii de transport feroviar pentru călători, spaţiile de parcare,
străzile şi drumurile publice, după caz: rampe şi/sau sisteme electronice sau automatizate de acces,
elevatoare sau lifturi, sisteme acustice şi vizuale de ghidaj şi informare în limbaj uşor de citit, hărţi
tactile, cel puţin o toaletă adaptată în autogări şi în principalele staţii de transport feroviar pentru
călători;
e)pentru spaţiile de parcare de reşedinţă aparţinând domeniului public: indicatoare semnalizate prin
semn internaţional, pentru cel puţin 2 locuri de parcare gratuită adaptate şi rezervate pentru persoane cu
handicap.
(2)Clădirile de patrimoniu şi cele istorice se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice,
conform prevederilor legale în domeniu.
(3)Costurile lucrărilor necesare pentru realizarea adaptărilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se suportă din
bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale şi din sursele proprii ale persoanelor
juridice cu capital privat, după caz.
(4)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă reprezentanţi ai organizaţiilor
neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepţie a lucrărilor de construcţie ori de
adaptare a obiectivelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

(1)Autorităţile prevăzute de lege au obligaţia să elibereze autorizaţia de construcţie pentru clădirile de
utilitate publică numai în condiţiile respectării prevederilor legale în domeniu, astfel încât să fie permis
accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru clădirile de locuit care se construiesc ori pentru care se
realizează lucrări de consolidare, de reabilitare, de extindere şi/sau de modernizare, cu finanţare din
fonduri publice.
(3)Adaptarea accesului în clădirile aflate în patrimoniul public sau privat al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale se face şi în condiţiile când nu se realizează lucrările prevăzute la alin. (2), la
solicitarea persoanelor cu handicap grav, locatari ai acestora.

(1)Pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la transport şi călătorie, până
la 31 decembrie 2010, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia măsuri pentru:
a)adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulaţie;
b)adaptarea tuturor staţiilor mijloacelor de transport în comun conform prevederilor legale, inclusiv
marcarea prin pavaj tactil a spaţiilor de acces spre uşa de intrare în mijlocul de transport;
c)montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual şi auditiv în
mijloacele de transport public;
d)imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de
transport în comun.
(2)În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, toţi operatorii de taxi au obligaţia să
asigure cel puţin o maşină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.
(3)Constituie discriminare refuzul conducătorului serviciului de taximetrie, precum şi al conducătorului
auto de transport alternativ cu autoturism de a asigura transportul persoanei cu handicap şi al
dispozitivului de mers, inclusiv accesul în taxi alături de câinele-ghid.
(4)Până la data de 31 decembrie 2007, autorităţile administraţiei publice locale competente au
obligaţia să ia măsuri pentru:
a)adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile şi drumurile publice conform prevederilor legale,
inclusiv marcarea prin pavaj tactil;
b)montarea sistemelor de semnalizare sonoră şi vizuală la intersecţiile cu trafic intens.
(5)Câinele-ghid care însoţeşte persoana cu handicap grav are acces liber şi gratuit în toate locurile
publice, inclusiv în locaţiile în care se asigură servicii publice şi în mijloacele de transport în comun,
inclusiv în taxiuri şi în mijloacele auto de transport alternativ.
(6)Până la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare şi operatorii de
transport feroviar au următoarele obligaţii:
a)să adapteze cel puţin un vagon şi staţiile principale de tren, pentru a permite accesul persoanelor cu
handicap care utilizează fotoliul rulant;
b)să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare, ghişee sau alte utilităţi.

(1)În spaţiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum şi în cele organizate vor fi
adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaţional cel puţin 4% din numărul total al locurilor de
parcare, dar nu mai puţin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru
persoane cu handicap.
(2)Persoanele cu handicap sau reprezentanţii legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un cardlegitimaţie
pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap
posesoare de card-legitimaţie beneficiază de parcare gratuită.
(3)Modelul cardului-legitimaţie va fi stabilit în normele metodologice6) de aplicare a prevederilor
prezentei legi. Eliberarea cardurilor se face de către autorităţile administraţiei publice locale.
(4)Costurile aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se suportă din bugetele locale.
(5)În spaţiile de parcare ale domeniului public şi cât mai aproape de domiciliu administratorul acestora
repartizează locuri de parcare gratuită persoanelor cu handicap care au solicitat şi au nevoie de astfel de
parcare.

(1)Editurile au obligaţia să pună matriţele electronice utilizate pentru tipărirea cărţilor şi revistelor la
dispoziţia persoanelor juridice autorizate care le solicită pentru a le transforma în format accesibil
persoanelor cu deficienţe de vedere sau de citire, în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor
şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Bibliotecile publice au obligaţia să înfiinţeze secţii cu carte în formate accesibile persoanelor cu
deficienţe de vedere sau de citire.

(1)Până la data de 31 martie 2007, operatorii de telefonie au următoarele obligaţii:
a)să adapteze cel puţin o cabină la o baterie de telefoane publice în conformitate cu prevederile legale
în vigoare;
b)să furnizeze informaţii despre costurile serviciilor în forme accesibile persoanelor cu handicap.
(2)Operatorii de servicii bancare au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor cu handicap, la
solicitarea acestora, extrase de cont şi alte informaţii în formate accesibile.
(3)Angajaţii operatorilor de servicii bancare şi poştale au obligaţia de a acorda asistenţă în completarea
formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap.

Până la data de 31 decembrie 2007, proprietarii de spaţii hoteliere au următoarele obligaţii:
a)să adapteze cel puţin o cameră pentru găzduirea persoanei cu handicap care utilizează fotoliul rulant;
b)să marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, recepţia şi să deţină harta tactilă a clădirii;
c)să monteze lifturi cu însemne tactile.

(1)Autorităţile şi instituţiile centrale şi locale, publice sau private asigură, pentru relaţiile directe cu
persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreţi autorizaţi în limba semnelor române sau
ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.
(2)Metodologia de autorizare a interpreţilor7) va fi aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei,
cercetării şi tineretului şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, la propunerea Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România,
precum şi a organizaţiilor neguvernamentale din domeniul surdocecităţii.
(3)Limba semnelor române şi limbajul specific al persoanei cu surdo-cecitate sunt recunoscute oficial
ca mijloace de comunicare specifice persoanelor cu handicap auditiv sau cu surdocecitate.

(1)Autorităţile centrale şi locale publice, precum şi instituţiile centrale şi locale, publice sau de drept
privat, au obligaţia de a asigura servicii de informare şi documentare accesibile persoanelor cu
handicap.
(2)În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, serviciile de relaţii cu publicul vor afişa
şi vor dispune de informaţii accesibile persoanelor cu handicap vizual, auditiv şi mintal.

(1)Până la data de 31 decembrie 2007, autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru:
a)accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării documentelor
electronice de către persoanele cu handicap vizual şi mintal;
b)utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice;
c)adaptarea telefoanelor pentru persoanele cu handicap auditiv;
(2)În achiziţia de echipamente şi softuri, instituţiile publice vor avea în vedere respectarea criteriului de
accesibilitate.

(1)Orice persoană cu handicap care doreşte să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces
gratuit la evaluare şi orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul şi gradul de handicap.
(2)Persoana cu handicap participă activ în procesul evaluării şi orientării profesionale, are acces la
informare şi la alegerea activităţii, conform dorinţelor şi aptitudinilor sale.
(3)Datele şi informaţiile personale colectate în cursul procesului de evaluare şi orientare profesională
sunt confidenţiale şi pot fi utilizate numai în interesul şi cu acordul persoanei cu handicap în cauză.
(4)În vederea dezvoltării potenţialului pentru muncă, persoanele cu handicap pot beneficia de pregătire
pentru muncă sau activităţi de instruire, dezvoltare personală sau perfecţionare a abilităţilor în cadrul
atelierelor protejate organizate de structuri guvernamentale sau neguvernamentale, conform unei
metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor
Persoanelor cu Dizabilităţi.

(1)Beneficiază de orientare profesională, după caz, persoana cu handicap care este şcolarizată şi are
vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale, persoana care nu are un loc de muncă, cea
care nu are experienţă profesională sau cea care, deşi încadrată în muncă, doreşte reconversie
profesională.
(2)Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalul
factor de decizie cu privire la orientarea profesională.
(3)Formarea profesională a persoanelor cu handicap se organizează, conform legii, prin programe de
iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare.

(1)În vederea asigurării evaluării, orientării, formării şi reconversiei profesionale a persoanelor
cu handicap, autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a)să realizeze/diversifice/susţină financiar programe privind orientarea profesională a persoanelor cu
handicap;
b)să asigure pregătirea şi formarea pentru ocupaţii necesare în domeniul handicapului;
c)să coreleze pregătirea profesională a persoanelor cu handicap cu cerinţele pieţei muncii;
d)să creeze cadrul necesar pentru accesul la evaluare şi orientare profesională în orice meserie, în
funcţie de abilităţile persoanelor cu handicap.
(2)În vederea dezvoltării potenţialului persoanelor cu handicap, acestea pot beneficia de servicii şi
activităţi de pregătire pentru muncă, precum şi de angajare asistată.
(3)Modalităţile de organizare şi funcţionare, de evaluare şi de referire a beneficiarilor pentru angajare
asistată se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor
Persoanelor cu Dizabilităţi.

(1)Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita
profesia, meseria sau ocupaţia, pentru a dobândi şi menţine un loc de muncă, precum şi pentru a
promova profesional.
(2)În realizarea drepturilor prevăzute la alin. (1), autorităţile publice au obligaţia să ia
următoarele măsuri specifice:
a)să promoveze conceptul potrivit căruia persoana cu handicap încadrată în muncă reprezintă o valoare
adăugată pentru societate şi, în special, pentru comunitatea căreia aparţine;
b)să promoveze un mediu de muncă deschis, inclusiv şi accesibil persoanelor cu handicap;
c)să creeze condiţiile şi serviciile necesare pentru ca persoana cu handicap să poată alege forma de
conversie/reconversie profesională şi locul de muncă, în conformitate cu potenţialul ei funcţional;
d)să înfiinţeze şi să susţină complexe de servicii, formate din unităţi protejate autorizate şi locuinţe
protejate;
e)să iniţieze şi să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în vederea angajării şi păstrării în muncă
a persoanelor cu handicap, inclusiv prin încurajarea acestora în sensul adaptării programului şi
normelor de lucru.
f)să acorde sprijin pentru organizarea unei pieţe de desfacere pentru produsul muncii persoanei cu
handicap;
g)să diversifice şi să susţină diferite servicii sociale, respectiv consiliere pentru persoana cu handicap şi
familia acesteia, informare pentru angajatori, angajare asistată şi altele asemenea;
h)să promoveze serviciile de mediere pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap;
i)să realizeze/actualizeze permanent baza de date, pentru evidenţierea ofertei de muncă din rândul
persoanelor cu handicap;
j)să dezvolte colaborări cu mass-media, în vederea creşterii gradului de conştientizare/sensibilizare a
comunităţii cu privire la potenţialul, abilităţile şi contribuţia persoanelor cu handicap la piaţa muncii;
k)să realizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe şi
proiecte având ca obiectiv creşterea gradului de ocupare;
l)să iniţieze şi să susţină campanii de sensibilizare şi conştientizare a angajatorilor asupra abilităţilor
persoanelor cu handicap;
m)să iniţieze programe specifice care stimulează creşterea participării pe piaţa muncii a forţei de
muncă din rândul grupurilor supuse riscului major de excluziune socială.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului stabileşte măsuri privind egalitatea de şanse pentru
persoanele cu handicap, asigurând, acolo unde este necesar, suport adiţional adaptat nevoilor adulţilor
cu handicap, sprijinind accesul acestora în unităţile şi instituţiile de învăţământ superior. Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului iniţiază programe de educaţie permanentă a adulţilor cu handicap şi
asigură sprijin privind implementarea lor.

(1)Persoanele cu handicap au dreptul de a munci şi de a realiza venituri în conformitate cu prevederile
legislaţiei muncii, precum şi cu dispoziţiile speciale din prezenta lege.
(2)În sensul prezentei legi şi numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se
înţelege şi persoana invalidă gradul III.

(1)Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de
muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la
nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.
(1¹)Pentru integrarea persoanelor cu handicap în muncă, angajatorii asigură accesul acestora la
ocuparea unui loc de muncă adaptat, după caz, în conformitate cu potenţialul funcţional şi capacitatea
de adaptare a acestora.
(1²)Persoanei cu handicap i se garantează egalitatea de şanse în prestarea activităţii şi i se asigură
accesibilizarea locului de muncă şi adaptarea sarcinilor în conformitate cu potenţialul său funcţional.
(2)Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de
angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul
total de angajaţi.
(2¹)La stabilirea procentului prevăzut la alin. (2) nu se iau în calcul asistenţii personali ai persoanelor
cu handicap grav angajaţi în condiţiile legii.
(2²)Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (2), entităţile trebuie să facă dovada că, printr-o
cerere scrisă, au solicitat sprijinul organizaţiilor nonguvernamentale care, potrivit statutului acestora,
prestează servicii în folosul persoanelor cu dizabilităţi, în vederea respectării procentului stabilit de
lege.
(2³)Pentru îndeplinirea obligaţiei de la alin. (22), entităţile vor prezenta către Autoritatea Naţională
pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă cererea scrisă, precum şi dovada transmiterii acesteia către organizaţiile nonguvernamentale de
la alin. (22), pentru a comunica posturile vacante adecvate ocupării de către persoanele cu dizabilităţi.
Cererea de la alin. (22) va cuprinde descrierea atribuţiilor pentru posturile respective, calificările
necesare, precum şi norma de lucru.
(2⁴)Entităţile prevăzute la alin. (2) au obligaţia să transmită anual, până la data de 31 ianuarie pentru
anul anterior, către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi şi
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă o situaţie centralizată a funcţiilor ocupate de
persoanele cu dizabilităţi angajate şi un inventar al competenţelor solicitate la angajare.
(3)Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele juridice, publice sau private, care nu
angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre
următoarele obligaţii:
a)să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b)să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu
au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la
lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a
persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate.
(4)Fac excepţie de la prevederile alin. (2) instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională.
(4¹)
[textul din Art. 78, alin. (4¹) din capitolul V a fost abrogat la 20-oct-2025 de Art. 1, punctul 1. din
Legea 153/2025]
(4²)Fac excepţie de la prevederile alin. (3) lit. b) unităţile protejate autorizate înfiinţate în cadrul
organizaţiilor persoanelor cu handicap, care pot desfăşura şi activităţi de vânzări şi/sau intermedieri, cu
condiţia ca minimum 75% din profitul obţinut să fie destinat programelor de integrare
socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizaţiile respective. Aceste unităţi au obligaţia
prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate
fondurile obţinute prin activitatea comercială.
(4³)Activităţile de vânzări şi/sau intermedieri prevăzute la alin. (42) se referă numai la produse şi/sau
servicii realizate parţial sau integral prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate şi
oferite de către o altă unitate protejată autorizată potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
(5)Controlul respectării prevederilor alin. (2) şi (3) se face de către organele fiscale din cadrul Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală.
(6)În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, în condiţiile prevăzute la alin. (2), autorităţile
şi instituţiile publice, persoanele juridice publice, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), au obligaţia
organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu handicap de a
participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către instituţia publică.
*) ATENŢIE! Prin Decizia nr. 906/2020, Curtea Constituţională admite excepţia de
neconstituţionalitate şi suspendă pentru 45 de zile dispoziţiile art. I pct. 1, 2 şi 4 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii, respectiv a art. 78 alin. (3)
şi (41) şi art. 81 alin. (2) lit. b).

(1)Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme:
a)pe piaţa liberă a muncii;
b)la domiciliu;
c)în forme protejate.
(2)Formele protejate de angajare în muncă sunt:
a)loc de muncă protejat;
b)unitate protejată autorizată.

Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiază din partea angajatorului de transportul la şi de
la domiciliu al materiilor prime şi materialelor necesare în activitate, precum şi al produselor finite
realizate.

(1)Unităţile protejate pot fi înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat,
care angajează persoane cu handicap.
(1¹)Este asimilată unităţii protejate forma de organizare pentru desfăşurarea unei activităţi
economice de către persoana fizică deţinătoare a unui certificat de încadrare în grad de
handicap, dacă aceasta:
a)este autorizată în baza unei legi speciale să desfăşoare activităţi independente, atât individual, cât şi
în una din formele de organizare ale profesiei respective, reglementate potrivit legii;
b)este persoană fizică autorizată sau membru titular al unei întreprinderi individuale ori al unei
întreprinderi familiale, organizate potrivit legii.
(2)Unităţile protejate pot fi:
a)cu personalitate juridică;
b)fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secţii, ateliere sau alte structuri din
cadrul operatorilor economici, instituţiilor publice ori din cadrul organizaţiilor neguvernamentale, care
au angajate minimum 3 persoane cu handicap, reprezentând cel puţin 30% din totalul angajaţilor
structurii respective, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puţin 50% din totalul
timpului de lucru al tuturor angajaţilor secţiei, atelierului sau structurii respective.
c)[textul din Art. 81, alin. (2), litera C. din capitolul V a fost abrogat la 16-apr-2021 de Art. 1, punctul
6. din Legea 81/2021]
(3)Procedura de autorizare a unităţilor protejate se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei
sociale.

(1)Unităţile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi:
a)scutire de plata taxelor de autorizare la înfiinţare şi de reautorizare;
b)scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiţia ca cel puţin 75% din fondul obţinut prin scutire să
fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje,
instalaţii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă protejate, în condiţiile prevăzute de Legea nr.
571/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
c)alte drepturi acordate de autorităţile administraţiei publice locale finanţate din fondurile proprii.
(2)La începutul fiecărui an, unităţile protejate autorizate au obligaţia să prezinte raportul de activitate
pentru anul precedent Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
(3)Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) se sancţionează cu suspendarea autorizaţiei de
funcţionare ca unitate protejată sau, după caz, cu retragerea acesteia şi cu obligaţia rambursării
integrale a facilităţilor de care a beneficiat pe durata funcţionării ca unitate protejată autorizată.
(4)Procedura de suspendare sau retragere a autorizaţiei unităţilor protejate se stabileşte prin normele
metodologice9) de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(1)Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă
beneficiază de următoarele drepturi:
a)cursuri de formare profesională;
b)adaptare rezonabilă la locul de muncă;
c)consiliere în perioada prealabilă angajării şi pe parcursul angajării, precum şi în perioada de probă,
din partea unui consilier specializat în medierea muncii;
d)o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare;
e)un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de
muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
f)posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, în condiţiile legii, în cazul în care beneficiază de
recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;
g)[textul din Art. 83, alin. (1), litera G. din capitolul V a fost abrogat la 01-ian-2010 de Art. I, punctul
153. din Ordonanta urgenta 109/2009]
(2)Finanţarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) pentru persoanele cu handicap aflate în
căutarea unui loc de muncă se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii.

Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:
a)deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate
şi achiziţionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoana cu
handicap;
b)deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de
la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu transportul materiilor prime şi al produselor
finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu;
c)decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare şi
orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;
d)o subvenţie de la stat, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

(1)Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de
handicap, în raport cu gradul de handicap.
(2)Încadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecţia
copilului.
(3)Încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a
persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.
(4)Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului judeţean, după caz, al consiliului
local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în materia încadrării
persoanelor adulte în grad şi tip de handicap şi are următoarea componenţă:
a)preşedinte - un medic primar sau specialist în una dintre specialităţile: expertiza medicală a
capacităţii de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică şi de reabilitare, cu drept
de liberă practică;
a1)vicepreşedinte - un medic primar sau specialist în una dintre specialităţile: expertiza medicală a
capacităţii de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică şi de reabilitare, cu drept
de liberă practică, propus de directorul executiv/directorul general al direcţiei generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului;
b)un medic primar sau specialist în una dintre specialităţile: expertiza medicală a capacităţii de muncă,
medicină de familie, medicină internă, medicină fizică şi de reabilitare, cu drept de liberă practică,
propus de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
c)un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în beneficiul
persoanelor cu handicap;
d)un psiholog;
e)un asistent social.
f)un membru licenţiat în ştiinţe juridice şi cu experienţă în dizabilitate.
(5)Componenţa nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către consiliile judeţene
sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu avizul Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Dizabilităţi.
(6)Preşedintele comisiei de evaluare, fără a fi funcţionar public, poate face parte din structura de
personal a direcţiei.
(7)Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele, au dreptul la o
indemnizaţie de şedinţă echivalentă cu 5% din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean,
respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti. Plata indemnizaţiei se suportă din bugetele
consiliilor judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Cuantumul lunar brut al
indemnizaţiilor de şedinţă, pentru fiecare membru al comisiei de evaluare, nu poate depăşi 35% din
indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului
Bucureşti şi se acordă proporţional cu numărul de şedinţe la care a participat în luna respectivă.
(8)Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii comisiei de evaluare nu fac parte din Serviciul de evaluare
complexă.
(9)Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de personal care face parte din
structura direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliilor judeţene,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(10)Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap sunt
aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.
(11)În cazul în care preşedintele comisiei de evaluare nu poate participa la lucrările comisiei, acestea
vor fi conduse de către vicepreşedinte.

(1)Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav.
(2)Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA,
asociat, boli rare.

(1)Comisia de evaluare are următoarele atribuţii principale:
a)stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap şi perioada de valabilitate a certificatului, după caz,
data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare
complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă;
b)stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;
c)[textul din Art. 87, alin. (1), litera C. din capitolul VI a fost abrogat la 25-iul-2012 de Art. I, punctul
5. din Legea 136/2012]
d)revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au
determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
e)soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
f)informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie
stabilite şi obligaţiile ce le revin;
g)promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le întreprinde.
h)identifică toate beneficiile care se cuvin adultului încadrat în grad de handicap acordate în baza
certificatului de încadrare în grad de handicap;
i)transmite în numele şi pentru beneficiar certificatul de încadrare în grad de handicap, la solicitarea
adultului încadrat în grad de handicap sau al reprezentantului legal al acestuia, după caz, în vederea
acordării beneficiilor prevăzute la lit. h), tuturor autorităţilor şi instituţiilor competente. Modelul
solicitării se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(1¹)Pentru persoanele cu handicap a căror afecţiune a generat deficienţe funcţionale şi/sau structuralanatomice
într-un stadiu ireversibil şi care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare
este obligată să stabilească un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară
prezentarea acestora la reevaluările periodice.
(1²)Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în
gradul de handicap grav, cu excepţia celor prevăzute la alin. (11), evaluarea periodică se poate face la
domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare
complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se deplasează la
domiciliul persoanei după o prealabilă programare şi informare a acesteia cu privire la data şi ora
efectuării evaluării periodice.
(1³)Autorităţile publice responsabile cu elaborarea criteriilor de evaluare şi încadrare în grad de
handicap au obligaţia stabilirii afecţiunilor medicale care întrunesc caracterul ireversibil.
(2)Comisia de evaluare îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
(3)Organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei de evaluare se reglementează prin hotărâre a
Guvernului.
(4)Încadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă prin certificat emis de către
comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru.
(5)Certificatul emis potrivit prevederilor alin. (4) poate fi contestat de către titularul acestuia, în termen
de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor
adulte cu handicap.
(6)Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Dizabilităţi.

În vederea exercitării atribuţiilor ce revin comisiei de evaluare, se înfiinţează serviciul de evaluare
complexă a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(1)Odată cu emiterea certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap, comisia de evaluare are
obligaţia de a elabora programul individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap.
(2)Programul individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap, prevăzut la alin. (1),
se comunică serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, care are obligaţia de al
aduce la cunoştinţă managerului de caz definit la art. 5 pct. 23 din lege.
(3)Certificatul prevăzut la alin. (1) dă dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispoziţiile
prevăzute de lege pentru gradul de handicap respectiv.
(4)Programul individual de reabilitare şi integrare socială prevăzut la alin. (1) se întocmeşte şi se
revizuieşte în conformitate cu normele metodologice10) de aplicare a prevederilor prezentei legi.

[textul din Art. 90 din capitolul VI a fost abrogat la 22-sep-2010 de Art. I, punctul 9. din Ordonanta
urgenta 84/2010]

În activitatea de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu handicap, Autoritatea Naţională
pentru Persoanele cu Handicap şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale întreţin relaţii de
dialog, colaborare şi parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau
care reprezintă interesele acestora, precum şi cu instituţiile de cult recunoscute de lege cu activitate în
domeniu.

(1)Se înfiinţează, pe lângă Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Consiliul de
analiză a problemelor persoanelor cu handicap, denumit în continuare Consiliul, cu rol
consultativ, în următoarea componenţă:
a)preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap;
b)preşedintele Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România;
c)un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului;
d)un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;
e)un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice;
f)un reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale pentru protecţia drepturilor omului;
g)câte un reprezentant al organismelor administraţiei publice centrale şi/sau locale, precum şi al altor
organisme de drept public sau privat din domeniu, cu statut de membri nepermanenţi, în funcţie de
problemele ce urmează a fi soluţionate.
(2)Consiliul are următoarele atribuţii:
a)emite avize consultative cu privire la proiectele de acte normative care au ca obiect protecţia
persoanelor cu handicap, iniţiate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap sau de alte
autorităţi competente;
b)analizează problematica protecţiei persoanelor cu handicap şi propune măsuri privind îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă ale acestora;
c)sesizează organele competente cu privire la încălcarea drepturilor persoanelor cu handicap.
(3)Consiliul se întruneşte în şedinţe ordinare trimestriale, precum şi în şedinţe extraordinare ori de câte
ori este necesar.
(4)Convocarea membrilor se realizează de către Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.
(5)Şedinţele se desfăşoară la sediul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap sau în orice alt
loc pe care aceasta îl propune.
(6)Secretariatul Consiliului se asigură de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.
(7)Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi
justiţiei sociale, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

(1)La nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se vor înfiinţa, pe lângă direcţiile generale
de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, comitete de analiză a problemelor persoanelor cu handicap.
(2)Înfiinţarea, precum şi modul de organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a consiliului
judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(1)Protecţia persoanelor cu handicap se finanţează din următoarele surse:
a)bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor;
b)bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c)bugetul de stat;
d)contribuţii lunare de întreţinere a persoanelor cu handicap care beneficiază de servicii sociale în
centre;
e)donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.
(2)Pentru a garanta primirea de către persoanele cu handicap a sumelor reprezentând prestaţii sociale,
acestea vor fi constituite numai din sume provenind de la bugetul de stat şi vor fi gestionate de
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse prin direcţiile teritoriale de muncă şi protecţie
socială.
(3)Nivelul contribuţiei lunare de întreţinere datorate de adulţii cu handicap asistaţi în centre sau de
susţinătorii acestora, precum şi metodologia de stabilire a acesteia se aprobă prin ordin al ministrului
muncii şi justiţiei sociale.
(4)Pentru anumite servicii sociale furnizate persoanelor cu handicap se pot percepe taxe, în condiţiile
stabilite de furnizorii de servicii sociale publici sau privaţi acreditaţi, cu avizul Autorităţii Naţionale
pentru Persoanele cu Handicap.

(1)Produsele şi serviciile realizate de centrele pentru persoanele cu handicap, aflate în coordonarea
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, pot fi valorificate către persoane fizice şi juridice.
(2)Sumele obţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul local al unităţii
administrativ-teritoriale în subordinea căreia funcţionează centrul respectiv.

(1)Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate finanţa sau, după caz, cofinanţa
programe de interes naţional care au ca scop integrarea, incluziunea socială şi profesională a
persoanelor adulte cu handicap, precum şi creşterea calităţii vieţii acestora.
(2)Programele de interes naţional prevăzute la alin. (1), complementare acţiunilor finanţate la
nivel local, pot avea următoarele obiective generale:
a)realizarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea şi buna funcţionare a
serviciilor şi centrelor care asigură îngrijirea adulţilor cu handicap;
b)realizarea de studii, cercetări şi publicaţii în cadrul domeniului său de activitate;
c)instruirea personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor şi centrelor pentru
persoanele cu handicap;
d)informarea opiniei publice despre drepturile adulţilor cu handicap prin campanii de mediatizare;
e)transcrierea sau traducerea materialelor informative şi culturale în sistemele de acces la informaţie:
alfabetul Braille şi/sau orice altă notaţie tactilografică, înregistrări audio, scriere vizuală cu litere
mărite, limba semnelor române, pictograme;
f)orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru
Persoanele cu Handicap.
g)dezvoltarea de servicii de asistenţă vie şi alte forme sau servicii de asistenţă adecvată a handicapului.
h)accesibilizarea instituţiilor şi a clădirilor publice pentru toate persoanele cu handicap, indiferent de
tipul de handicap.
(3)Programele de interes naţional prevăzute la alin. (1) se aprobă ca anexă la bugetul Ministerului
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, pe baza fundamentărilor elaborate de Autoritatea Naţională
pentru Persoanele cu Handicap.
(4)Metodologia de selectare şi finanţare a programelor de interes naţional se aprobă prin ordin al
ministrului muncii şi justiţiei sociale.

(1)Finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes naţional prevăzute la art. 96
alin. (1) se asigură din următoarele surse:
a)bugetul de stat;
b)fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;
c)donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.
(2)Sumele alocate din sursele prevăzute la alin. (1) vor fi cuprinse în bugetul propriu al Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
(3)În scopul finanţării programelor de interes naţional prevăzute la art. 96 alin. (1), Autoritatea
Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate aloca fonduri din bugetul propriu:
a)serviciilor publice de asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti;
b)organismelor private autorizate, potrivit legii.
(4)Alocarea fondurilor potrivit prevederilor alin. (3) se face pe bază de convenţii încheiate cu consiliile
judeţene şi cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv cu organismele private
autorizate potrivit legii.
(5)Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate finanţa proiecte din cadrul programelor
de interes naţional ce urmează să fie realizate, pe bază de convenţie, în colaborare cu ministere, cu alte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cu alte autorităţi sau instituţii
publice şi organisme private autorizate, potrivit legii.

(1)Asociaţia Nevăzătorilor din România, Asociaţia Invalizilor de Război Nevăzători din România,
Asociaţia Naţională a Surzilor din România, Liga Naţională a Organizaţiilor cu Personal Handicapat
din Cooperaţia Meşteşugărească şi Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România pot primi sume de la
bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi în condiţiile
stabilite prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, potrivit bugetelor de
venituri şi cheltuieli aprobate anual.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) se utilizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, iar sumele rămase neutilizate la data
încheierii exerciţiului financiar se restituie la bugetul de stat.

(1)Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi finanţează, în proporţie de până la 98%, prin
derogare de la prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri
publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare,
proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei persoanelor cu
handicap.
(2)Metodologia de selectare şi finanţare a proiectelor se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi
justiţiei sociale.

(1)Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a)nerespectarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
b)nerespectarea dispoziţiilor art. 16-22, art. 23 alin. (1), (2) şi (4), art. 24 alin. (1)-(6), art. 27 alin. (1) şi
(2), art. 28, art. 30, art. 31, art. 32 alin. (2), art. 33 alin. (1)-(3), art. 34 alin. (3), art. 37 alin. (2), art. 51
alin. (4)-(7), art. 54 alin. (1)-(3), art. 55 alin. (1) şi (2), art. 59 alin. (1) lit. h), art. 61-64, art. 65 alin. (1),
(2) şi (5), art. 66-68, art. 69 alin. (1), art. 70, art. 71, art. 75 alin. (2) şi ale art. 78 alin. (6), cu amendă de
la 10.000 lei la 25.000 lei.
c)nerespectarea dispoziţiilor art. 78 alin. (2) şi (3), cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei;
d)nerespectarea dispoziţiilor art. 83 alin. (1) lit. b), cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei;
d1)nerespectarea dispoziţiilor art. 87 alin. (11), cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei.
e)nerespectarea standardelor specifice de calitate, cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei;
f)nerespectarea condiţiilor de autorizare în timpul funcţionării ca unitate protejată autorizată, cu
amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei şi retragerea autorizaţiei de funcţionare;
g)parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate prin
semn internaţional pentru persoane cu handicap, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei şi ridicarea
mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;
h)propunerea de încadrare, încadrarea în grad şi tip de handicap a unei persoane, cu încălcarea
criteriilor medico-psihosociale aprobate prin ordin comun al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi
al ministrului sănătăţii, cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei.
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d
1), e) şi f) se fac de către inspectorii sociali.
(2¹)Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. h) se face de către Comisia superioară, care
propune corpului de control al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu
Dizabilităţi aplicarea amenzilor contravenţionale.
(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. c) se fac
de către organele fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(3¹)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. d) se
fac de către personalul Inspecţiei Muncii.
(4)Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. g) se fac de
către agenţii de circulaţie sau de către personalul de control cu atribuţii în acest sens.
(5)Sumele obţinute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
(6)Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(1)Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestaţii sociale, se recuperează de la titularul dreptului sau de
la familia acestuia, după caz.
(2)Sumele prevăzute la alin (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau
majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 zile de la
emiterea deciziei sau, după caz, a dispoziţiei de recuperare, în condiţiile legii.
(3)Pentru recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) termenul de prescripţie este cel prevăzut de art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
(4)În situaţia în care beneficiarul dreptului a locuit singur şi a decedat, nu se mai procedează la
recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii.

Prevederile art. 43 alin. (1) şi ale art. 58 alin. (4) şi (5) intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999
privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 18 alin. (2)
lit. d) şi e) şi alin. (5) şi ale art. 19 alin. (1) lit. a)-c), e), f), q) şi r), care se abrogă începând cu data de 1
ianuarie 2007, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Handicap va elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi şi le
va supune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului12).
-****-
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2007, astfel cum a
fost modificat şi completat prin Legea nr. 275/2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 14/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care nu este încorporat în textul republicat al Legii nr.
448/2006 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
14/2007:
" - Art. II
(1)Drepturile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), b), e), f) şi g) şi la alin. (2) din Legea nr. 448/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, se acordă, potrivit legii, dacă cererea de acordare a acestora,
însoţită de documentele doveditoare, se depune de către persoana îndreptăţită în termen de maximum 180
de zile de la intrarea în vigoare a legii, indiferent de anul naşterii copilului, dacă acesta nu a împlinit încă
vârsta de 2, 3 şi, respectiv, 7 ani, după caz.
(2)Procedura de acordare a drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b), e)-g) şi la alin. (2) din Legea nr.
448/2006, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se stabileşte prin
ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3)Pentru asigurarea în anul 2007 a fondurilor necesare aplicării alin. (1) lit. a), b), e), f) şi g) şi alin. (2)
din Legea nr. 448/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează Ministerul Economiei şi
Finanţelor ca, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, să introducă
modificările ce decurg din aplicarea prevederilor acestei legi în structura bugetului de stat şi a bugetului
Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse pe anul 2007."
_______
1) Republicată în temeiul art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2007 pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2007, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 275/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 17
octombrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006 şi a mai fost modificată prin
Legea nr. 241/2007 pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la
plata taxelor vamale ale unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 24
iulie 2007.
2) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 20 iulie 2007.
3) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
4) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
5) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogată prin Legea nr. 448/2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006.
6) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
7) A se vedea Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.
671/1.640/61/2007 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a interpreţilor limbajului mimico-gestual
şi a interpreţilor limbajului specific persoanei cu surdocecitate, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 662 din 27 septembrie 2007.
8) A se vedea Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nr. 60/2007
privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităţilor protejate, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 291 din 3 mai 2007.
9) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
10) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
11) A se vedea Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nr. 256/2007
privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de analiză a problemelor persoanelor cu handicap,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 15 august 2007.
12) Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1 din data de 3 ianuarie 2008
*) În tot cuprinsul legii, sintagmele "planului de recuperare" şi "planul de recuperare" se înlocuiesc cu
sintagmele "planului de abilitare-reabilitare" şi "planul de abilitare-reabilitare".
*) În tot cuprinsul legii, sintagmele "Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap" şi "Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap" se înlocuiesc cu sintagmele "Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Dizabilităţi" şi "Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi".