Bună ziua, am o problemă legată de un teren. Este vorba despre bunicul meu și sora lui. În 1993, bunicul meu și sora sa au obținut o sentință judecătorească privind un teren de 1000 mp, care îi revenea bunicului meu, dar în schimbul unei sulte și a unui teren de 500 mp. Nu cred că au fost executate aceste hotărâri. În 1997, au încheiat un contract de partaj voluntar și au reîmpărțit terenul inegal în fața notarului, declarând că, deși împărțirea nu este egală, nu au pretenții financiare și devin proprietari exclusivi după semnare. Actul are timbre, număr de înregistrare, a fost depus la primărie și taxele au fost plătite. Am locuit acolo tot timpul. Acum, copiii surorii bunicului pretind că mama lor a fost înșelată și vor să ne dea în judecată pentru a reîmpărți terenul. Au vreo șansă? Între timp, am făcut succesiunea după acel act și acum moștenitorii bunicului sunt proprietari. Ar trebui să iau în considerare amenințările lor sau sunt doar vorbe goale? Ei susțin că actul este fals. Mulțumesc, sunt puțin îngrijorat.
Înțeleg că situația cu terenul te îngrijorează și este important să clarificăm lucrurile din punct de vedere juridic. Să analizăm împreună contextul și să vedem care sunt pașii pe care îi poți urma.
În primul rând, este esențial să înțelegem natura actelor juridice implicate. În 1993, bunicul tău și sora lui au avut o sentință judecătorească care stabilea drepturile asupra unui teren de 1000 mp, cu anumite condiții – sultă și un teren de 500 mp. O sentință judecătorească este un act cu putere de lege între părțile implicate și, dacă nu a fost atacată în termenul legal, devine definitivă.
Ulterior, în 1997, a fost încheiat un contract de partaj voluntar în fața notarului. Acest act este un contract prin care părțile au convenit asupra unei noi împărțiri a terenului. Faptul că actul a fost autentificat de notar, are timbre și număr de înregistrare, și a fost înregistrat la primărie, îi conferă o putere juridică solidă. Conform art. 1171 din Codul civil, actele autentificate de notar au o forță probantă superioară și sunt considerate adevărate până la proba contrarie.
Acum, să ne concentrăm pe pretențiile copiilor surorii bunicului. Ei susțin că mama lor a fost păcălită și că actul este fals. În dreptul civil român, pentru a contesta un act notarial pe motiv de dol (înșelăciune) sau fals, partea care face această afirmație trebuie să aducă dovezi clare și concludente. Conform art. 1221 din Codul civil, dolul trebuie să fie determinant pentru încheierea actului și să fie dovedit.
În cazul în care copiii surorii bunicului doresc să conteste actul, ar trebui să inițieze o acțiune în instanță. În cadrul unui astfel de proces, ei ar trebui să demonstreze că mama lor a fost indusă în eroare în mod intenționat și că aceasta a fost esențială pentru semnarea contractului. De asemenea, ar trebui să dovedească faptul că actul este fals, ceea ce implică o expertiză grafologică sau alte probe relevante.
Pe de altă parte, tu și ceilalți moștenitori ai bunicului aveți un titlu de proprietate valabil și înregistrat. Faptul că ați făcut succesiunea după actul din 1997 și că ați fost recunoscuți ca proprietari întărește poziția voastră juridică.
În concluzie, deși copiii surorii bunicului pot iniția un proces, șansele lor de succes depind de capacitatea lor de a aduce dovezi solide în sprijinul afirmațiilor lor. Este important să nu te lași copleșit de amenințările lor, dar să fii pregătit să îți aperi drepturile în instanță, dacă va fi cazul. Ar fi util să consulți un avocat specializat în drept civil, care să te reprezinte și să îți ofere asistență juridică pe parcursul oricărui demers legal.
Cu stimă,
Nu exista comentarii inca. Fii primul care comenteaza.
Adauga gratuit o intrebare si primesti raspunsuri informative, apoi poti contacta specialisti potriviti pentru cazul tau.
Daca esti avocat, notar, executor judecatoresc, consilier juridic sau mediator, creeaza-ti profilul si primeste cereri directe de la utilizatori.