În urma unui accident rutier fără victime, șoferul care a provocat accidentul a fost filmat de un vlogger. Acesta a postat filmarea pe mai multe site-uri de socializare, pe YouTube și la televiziune. Întrebarea mea este: a fost legal să îi fie arătată fața, chiar și la televizor? Nu ar fi trebuit să îi fie acoperită fața, măcar parțial, pentru protejarea identității persoanei respective?
În situația descrisă, ne aflăm la intersecția dintre dreptul la viață privată și libertatea de exprimare. Este important să înțelegem că, deși libertatea de exprimare este un drept fundamental, aceasta nu este absolută și trebuie să fie echilibrată cu alte drepturi, cum ar fi dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal.
Conform legislației din România, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal este reglementată de mai multe acte normative, printre care și Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) și Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a GDPR. Acestea stipulează că orice prelucrare de date cu caracter personal, inclusiv imagini video care permit identificarea unei persoane, trebuie să fie realizată cu respectarea unor principii fundamentale, cum ar fi legalitatea, echitatea și transparența.
Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează dreptul la respectarea vieții private și de familie. În contextul unui accident rutier, chiar dacă nu au existat victime, persoana implicată are dreptul la protecția imaginii sale. Publicarea imaginii feței sale fără consimțământ poate constitui o încălcare a acestui drept.
Pe de altă parte, articolul 10 din aceeași convenție protejează libertatea de exprimare, care include și libertatea de a primi și de a comunica informații. Totuși, această libertate poate fi restricționată pentru a proteja drepturile altor persoane, inclusiv dreptul la viață privată.
În cazul de față, dacă vlogerul a filmat și a publicat imaginea feței șoferului fără consimțământul acestuia, ar putea fi considerată o încălcare a dreptului la viață privată. În mod ideal, fața persoanei ar fi trebuit să fie acoperită sau pixelată pentru a proteja identitatea acesteia, mai ales dacă nu există un interes public major care să justifice dezvăluirea identității.
Ce poți face în această situație:
Contactarea vlogerului: Încearcă să iei legătura cu persoana care a realizat și publicat materialul video, solicitându-i să elimine sau să modifice videoclipul astfel încât să îți fie protejată identitatea.
Sesizarea platformelor: Majoritatea platformelor de socializare și de partajare video au politici stricte privind protecția vieții private. Poți raporta videoclipul pentru încălcarea acestor politici și solicita eliminarea sau modificarea acestuia.
Plângere la ANSPDCP: Poți depune o plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) dacă consideri că datele tale personale au fost prelucrate ilegal.
Acțiune în instanță: Dacă celelalte demersuri nu dau rezultate, poți lua în considerare inițierea unei acțiuni în instanță pentru încălcarea dreptului la viață privată. În cadrul acestui proces, poți solicita despăgubiri pentru prejudiciul suferit.
Este important să cântărești avantajele și dezavantajele fiecărei acțiuni. De exemplu, contactarea directă a vlogerului poate fi o soluție rapidă și eficientă, dar dacă acesta refuză să coopereze, va trebui să recurgi la alte măsuri. Pe de altă parte, o acțiune în instanță poate fi costisitoare și de durată, dar poate oferi o soluție definitivă și despăgubiri pentru prejudiciul suferit.
Cu stimă,
Nu exista comentarii inca. Fii primul care comenteaza.
Adauga gratuit o intrebare si primesti raspunsuri informative, apoi poti contacta specialisti potriviti pentru cazul tau.
Daca esti avocat, notar, executor judecatoresc, consilier juridic sau mediator, creeaza-ti profilul si primeste cereri directe de la utilizatori.