Cât costă succesiunea în 2026 - Ce impozit platesti?
Cât ajunge să coste succesiunea. Sumele care îi surprind pe moștenitori și impozitul pe care mulți îl descoperă prea târziu
Pentru mulți români, succesiunea rămâne una dintre acele proceduri „lăsate pe mai târziu”. Nu pentru că nu ar fi importantă, ci pentru că vine într-un moment dificil, este percepută ca fiind complicată și, mai ales, pentru că puțini știu exact cât costă în realitate. Amânarea începe să coste din ce în ce mai mult, iar diferența dintre o succesiune făcută la timp și una întârziată poate ajunge la mii de lei.
România este una dintre țările europene cu cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe: aproape 80% dintre români locuiesc într-un imobil aflat în proprietate personală. În multe cazuri, aceeași locuință este moștenită de mai mulți membri ai familiei, din generații diferite. Tocmai de aceea, succesiunea nu este un subiect de nișă, ci unul care afectează direct milioane de familii.
De ce contează momentul în care faci succesiunea
Legea românească nu impune un termen limită strict pentru dezbaterea succesiunii, dar introduce un prag fiscal extrem de important: doi ani de la data decesului. În acest interval, moștenitorii pot finaliza procedura fără a plăti impozit pe transferul proprietății. După expirarea celor doi ani, statul aplică un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile moștenite.
În contextul creșterii prețurilor la locuințe din ultimii ani, acest 1% nu mai este deloc simbolic. Pentru un apartament obișnuit într-un oraș mare, suma poate depăși ușor câteva mii de lei.
Cât costă succesiunea la notar
În majoritatea cazurilor, succesiunea se face la notar, fiind cea mai rapidă și mai accesibilă variantă. Costurile sunt reglementate prin lege și se calculează în funcție de valoarea masei succesorale.
Pentru a înțelege mai ușor, iată cifrele relevante, așa cum se aplică:
- Succesiuni mici (până la 20.000 lei)
Onorariul notarial este de 2,7% din valoare, cu un prag minim de 240 lei pe dosar. - Între 20.001 și 35.000 lei
Se plătește o sumă fixă de 540 lei, la care se adaugă 1,9% din ce depășește acest prag. - Între 35.001 și 65.000 lei
Onorariul include 725 lei, plus 1,6% din suma care depășește 35.001 lei. - Peste 65.001 lei
Costul pornește de la 1.205 lei, la care se adaugă 0,85% din valoarea ce depășește acest nivel.
În practică, o succesiune simplă, fără conflicte și cu puține bunuri, pornește de la aproximativ 500–600 de lei + TVA. Pe măsură ce valoarea bunurilor crește, cresc și costurile, dar într-un mod gradual.
Taxa de intabulare: cheltuiala care apare la final
Atunci când în masa succesorală există bunuri imobile, apare obligatoriu și taxa de intabulare, plătită către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Aceasta este de 0,15% din valoarea imobilului, calculată conform grilelor notariale.
Pentru a avea o imagine clară:
- apartament evaluat la 200.000 lei → taxa de intabulare: 300 lei
- casă evaluată la 400.000 lei → taxa de intabulare: 600 lei
Fără această taxă, noii proprietari nu pot fi înscriși în Cartea Funciară, iar dreptul de proprietate nu este complet.
Impozitul de 1% care apare după doi ani
Cel mai sensibil punct al succesiunii rămâne impozitul aplicat în cazul în care procedura este finalizată după mai mult de doi ani de la deces. Acesta este de 1% din valoarea bunurilor imobile și se calculează la valoarea cea mai mare dintre cea declarată de moștenitori și valoarea stabilită prin studiile de piață notariale.
Cu alte cuvinte, subevaluarea nu ajută. Dacă grila notarială indică o valoare mai mare, aceea va fi baza de calcul.
Exemplu concret:
- apartament evaluat la 300.000 lei
- succesiune făcută după doi ani
- impozit datorat statului: 3.000 lei
Această sumă se adaugă peste onorariul notarial și taxa de intabulare.
Când ajunge succesiunea în instanță și cât costă atunci
Nu toate succesiunile pot fi rezolvate la notar. Lipsa acordului între moștenitori, contestarea unui testament sau refuzul de a participa la procedură duc inevitabil la instanță. Din acel moment, costurile cresc considerabil.
Un proces de succesiune poate ajunge la următoarele sume:
- taxa judiciară de timbru: de la câteva sute de lei până la peste 6.000 lei, în funcție de valoarea bunurilor (ulterior redusă la jumătate, conform legii)
- onorariul avocatului: de regulă între 1.500 și 9.500 lei, dar poate depăși 20.000 lei în cazuri complexe
- expertize (imobiliare, auto): între 300 și 4.000 lei pentru fiecare bun
În total, un proces de succesiune pornește, de regulă, de la 5.000 lei și poate depăși 15.000–18.000 lei, mai ales dacă se întinde pe mai mulți ani.
Ce riști dacă nu faci succesiunea
O concepție greșită foarte răspândită este că folosirea bunurilor echivalează cu dreptul de proprietate. Din punct de vedere legal, acest lucru nu este adevărat. Fără certificat de moștenitor sau hotărâre judecătorească, moștenitorii nu pot dispune de bunuri. Vezi aici ce riști dacă nu faci succesiunea.
Concret, fără succesiune:
- nu poți vinde un apartament
- nu poți face o donație
- nu poți ipoteca un imobil
- nu poți încheia legal contracte legate de bun
Aceste blocaje apar tot mai des, inclusiv în relația cu băncile și autoritățile locale.
Europenii, tot mai nemulțumiți de taxele pe moșteniri
Potrivit unui raport realizat de Observatoire Cetelem, parte a grupului BNP Paribas, majoritatea europenilor consideră taxele pe moșteniri și donații prea mari.
Nivelul de nemulțumire este ridicat inclusiv în România, unde aproape 8 din 10 persoane spun că fiscalitatea aplicată transferului de avere este excesivă. Diferențele dintre state sunt însă mari: în timp ce unele țări au eliminat complet impozitul pe succesiune, altele îl mențin la niveluri considerate împovărătoare.
Pentru cei care vor să afle rapid cât ar putea plăti în cazul lor concret, există și un instrument online care estimează taxele notariale pentru succesiune. Introducând valoarea bunurilor moștenite și tipul acestora, calculatorul oferă o simulare orientativă a costurilor, inclusiv onorariul notarial și taxele aferente. Este o soluție utilă mai ales pentru cei care vor să înțeleagă din timp dacă o succesiune se încadrează într-un buget rezonabil sau dacă amânarea ar putea genera cheltuieli suplimentare. Calculatorul poate fi accesat aici: https://calculator.info.ro/calculator-taxe-notariale-succesiune-mostenire/.
Întrebările pe care le pun cel mai des moștenitorii
Printre cele mai frecvente întrebări se numără dacă succesiunea poate fi făcută și după zece ani (da, dar cu impozit), dacă se plătește impozit pentru banii din conturi (nu) sau dacă este posibilă vânzarea unui imobil fără succesiune (nu).
Cea mai importantă întrebare rămâne însă dacă merită să faci succesiunea cât mai repede. Din punct de vedere financiar, răspunsul este clar: da.
Exemple concrete: Cât plătești efectiv pentru succesiune
1. Succesiune simplă, fără imobile, realizată la timp
Situația:
O persoană moștenește bunuri mobile și economii în valoare totală de 15.000 lei. Succesiunea este dezbătută la notar la câteva luni de la deces.
Costuri orientative:
- onorariu notarial calculat procentual: aproximativ 405 lei
- aplicarea pragului minim și TVA: 300–450 lei
Impozit către stat:
Nu se datorează impozit, deoarece succesiunea este finalizată în primii doi ani.
Cost total estimat:
300–450 lei
Acesta este cel mai avantajos scenariu și arată clar că succesiunea realizată la timp presupune costuri reduse.
2. Apartament moștenit, succesiune finalizată în primul an
Situația:
Doi frați moștenesc un apartament evaluat la 200.000 lei și se prezintă la notar la un an de la deces, fiind de acord asupra împărțirii bunului.
Costuri orientative:
- onorariu notarial: 2.300–2.500 lei
- taxa de intabulare (0,15%): 300 lei
- alte taxe administrative: 100–200 lei
Impozit către stat:
Nu se datorează impozit.
Cost total estimat:
2.700–3.000 lei
Este una dintre cele mai întâlnite situații în practică și reprezintă varianta optimă pentru majoritatea moștenirilor imobiliare.
3. Apartament identic, dar succesiune făcută după expirarea celor doi ani
Situația:
Aceeași moștenire – un apartament evaluat la 200.000 lei – însă succesiunea este dezbătută la peste doi ani de la deces.
Costuri orientative:
- onorariu notarial: 2.300–2.500 lei
- taxa de intabulare: 300 lei
- impozit de 1% către stat: 2.000 lei
Cost total estimat:
4.700–4.900 lei
Diferența față de exemplul anterior este de aproximativ 2.000 lei, sumă plătită exclusiv din cauza întârzierii.
4. Casă și teren, succesiune întârziată, valori mari
Situația:
Trei moștenitori preiau o casă și un teren evaluate la 500.000 lei, succesiunea fiind realizată la mai mult de doi ani de la deces.
Costuri orientative:
- onorariu notarial: 5.000–5.500 lei
- taxe de intabulare: 750 lei
- impozit de 1%: 5.000 lei
Cost total estimat:
10.700–11.300 lei
În cazul valorilor mari, impozitul devine una dintre cele mai costisitoare componente ale succesiunii.
5. Succesiune cu conflict între moștenitori, ajunsă în instanță
Situația:
Moștenire evaluată la 300.000 lei, cu neînțelegeri între moștenitori. Procedura se desfășoară în instanță.
Costuri orientative:
- taxa judiciară de timbru (după reducerea legală): 2.500–3.000 lei
- onorariu avocat: 5.000–9.500 lei
- expertiză imobiliară: 1.500–3.000 lei
Cost total estimat:
9.000–15.000 lei (sau mai mult, în funcție de durata procesului)
Acesta este cel mai costisitor scenariu și ilustrează clar de ce succesiunea notarială, realizată la timp, este de preferat ori de câte ori este posibil.
Succesiunea nu mai este doar o formalitate juridică, ci o decizie cu impact financiar major. Diferența dintre a acționa la timp și a amâna poate însemna mii de lei pierduți inutil. Într-o perioadă în care presiunea fiscală crește, informarea corectă și deciziile luate la momentul potrivit pot face diferența dintre o procedură suportabilă și una extrem de costisitoare.