Într-o asociație de proprietari, un apartament are mai mulți coproprietari, ca urmare a succesiunii după o persoană decedată (tatăl este în viață și cele două fiice sunt coproprietare în urma succesiunii după mamă). Tatăl și-a exprimat acordul pentru efectuarea unor lucrări asupra părților comune ale condominiului în cadrul ședinței adunării generale. Ulterior, cele două fiice au transmis președintelui asociației de proprietari refuzul lor privind executarea lucrărilor care au fost aprobate în unanimitate în adunarea generală.
Întrebare: Este președintele asociației obligat să țină cont de refuzul celor doi coproprietari?
Mențiuni: Cei doi coproprietari nu sunt înscriși ca membri în asociația de proprietari și nici nu locuiesc în condominiu.
În situația pe care o descrii, ne aflăm în fața unei probleme ce ține de dreptul de proprietate și de administrarea părților comune într-un condominiu. În România, legislația relevantă pentru acest caz este Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.
În primul rând, este important să înțelegem că, într-o asociație de proprietari, deciziile privind administrarea și întreținerea părților comune sunt luate de adunarea generală a asociației. Conform articolului 45 din Legea nr. 196/2018, adunarea generală este organul suprem de decizie al asociației de proprietari, iar hotărârile acesteia sunt obligatorii pentru toți proprietarii, indiferent dacă aceștia sunt sau nu membri ai asociației.
În cazul de față, lucrările asupra părților comune au fost aprobate în unanimitate de adunarea generală, ceea ce înseamnă că decizia este obligatorie pentru toți coproprietarii, inclusiv pentru cele două fete care nu sunt membre ale asociației și nu locuiesc în condominiu. Faptul că ele nu sunt membre ale asociației nu le exonerează de la respectarea hotărârilor adunării generale, deoarece acestea se aplică tuturor coproprietarilor.
Totuși, este esențial să analizăm și aspectul legat de drepturile coproprietarilor. Conform articolului 647 din Codul civil, coproprietarii au drepturi egale asupra bunului comun, iar deciziile privind administrarea acestuia trebuie luate cu respectarea drepturilor fiecărui coproprietar. În acest context, refuzul celor două fete de a accepta lucrările poate fi văzut ca o exercitare a drepturilor lor de coproprietari.
Cu toate acestea, în cazul părților comune ale unui condominiu, prevalează deciziile adunării generale, iar refuzul celor două fete nu poate anula o hotărâre luată în mod legal și cu respectarea procedurilor prevăzute de lege. Președintele asociației de proprietari nu este obligat să țină cont de refuzul lor, atâta timp cât hotărârea adunării generale a fost luată în conformitate cu legea.
Un aspect important de menționat este că, dacă cele două fete consideră că hotărârea adunării generale le afectează în mod nejustificat drepturile, ele au posibilitatea de a contesta această hotărâre în instanță, conform articolului 50 din Legea nr. 196/2018. Acest articol le oferă coproprietarilor dreptul de a ataca în justiție hotărârile adunării generale, dacă acestea sunt considerate abuzive sau nelegale.
În concluzie, președintele asociației de proprietari nu este obligat să țină cont de refuzul celor două fete, având în vedere că hotărârea a fost adoptată legal de adunarea generală. Totuși, cele două fete au dreptul de a contesta în instanță această hotărâre, dacă consideră că le afectează drepturile.
Cu stimă,
Nu exista comentarii inca. Fii primul care comenteaza.
Adauga gratuit o intrebare si primesti raspunsuri informative, apoi poti contacta specialisti potriviti pentru cazul tau.
Daca esti avocat, notar, executor judecatoresc, consilier juridic sau mediator, creeaza-ti profilul si primeste cereri directe de la utilizatori.