Codul Fiscal din 2015 (Legea 227/2015)

(1)Prezentul cod stabileşte: cadrul legal privind impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii
prevăzute la art. 2 alin. (2), care sunt venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
bugetului asigurărilor pentru şomaj şi fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale;
contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale; modul de
calcul şi de plată a acestora; procedura de modificare a acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale.
De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice,
instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a legilor de ratificare a convenţiilor de evitare a
dublei impuneri în aplicare.
(2)Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii reglementate
de prezentul cod este stabilit prin Codul de procedură fiscală.
(3)Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România
este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(4)Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispoziţiilor legale
în vigoare privind ajutorul de stat.

(1)Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a)impozitul pe profit;
a1)impozitul suplimentar;
b)impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
c)impozitul pe venit;
d)impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
e)impozitul pe reprezentanţe;
f)taxa pe valoarea adăugată;
g)accizele;
h)impozitele şi taxele locale;
i)impozitul pe construcţii.
j)impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.
(2)Contribuţiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a)contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b)contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate;
ICCJ stabileşte că: "Termenul de prescripţie aplicabil acţiunilor în restituirea sumelor reprezentând
contribuţii sociale de asigurări de sănătate, reţinute din indemnizaţia de gratitudine prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, este termenul de prescripţie de 5 ani prevăzut de art. 219 alin. (1)
din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
c)contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.

Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
a)neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma
de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiţii egale investitorilor, capitalului român şi
străin;
b)certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări
arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor,
respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina
influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c)justeţea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie
stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor
acestuia;
d)eficienţa impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exerciţiu bugetar la
altul prin menţinerea randamentului impozitelor, taxelor şi contribuţiilor în toate fazele ciclului
economic, atât în perioadele de avânt economic, cât şi în cele de criză;
e)predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii,
pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării
sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii.

(1)Prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum
6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează
cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1
ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul acelui an.
(3)În situaţia în care modificările şi/sau completările se adoptă prin ordonanţe, se pot prevedea
termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data publicării, cu excepţia
situaţiilor prevăzute la alin. (2).
(4)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) modificările care decurg din angajamentele
internaţionale ale României, precum şi modificările şi/sau completările prin care se introduc
impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc
facilităţi existente, exclusiv în situaţii extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv
constatate potrivit tratatelor Uniunii Europene şi regulamentelor subsidiare agreate la nivel european.

(1)Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a
prezentului cod.
(2)În înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice, instrucţiuni şi ordine.
(3)Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(4)Ordinele şi instrucţiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de ministrul finanţelor
publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele şi instrucţiunile referitoare
la proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de prezentul cod, datorate
bugetului general consolidat, cu excepţia bugetelor locale, se emit de preşedintele Agenţiei Naţionale
de Administrare Fiscală, denumită în continuare A.N.A.F., şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I. Ordinele şi instrucţiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor şi
taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor
publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
(5)Sub sancţiunea nulităţii absolute, instituţiile publice din subordinea Guvernului, altele decât
Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care să aibă legătură cu prevederile
prezentului cod, cu excepţia celor prevăzute în prezentul cod.
(6)Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate normele în vigoare având
legătură cu prevederile prezentului cod şi publică această colecţie oficială.

Aplicarea unitară a prezentului cod şi a legislaţiei subsecvente acestuia se asigură prin Comisia
fiscală centrală constituită potrivit Codului de procedură fiscală.

În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlurilor VII şi VIII, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
1. activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de
angajare generatoare de venituri;
2. activitate dependentă la funcţia de bază - orice activitate desfăşurată în baza unui contract
individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie
de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori,
angajatul este obligat să declare numai angajatorului ales că locul respectiv este locul unde
exercită funcţia pe care o consideră de bază;
3. activitate independentă - orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul
obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:
3.1.persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a
activităţii, precum şi a programului de lucru;
3.2.persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
3.3.riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
3.4.activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
3.5.activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a
prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
3.6.persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare
şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează
organizarea şi exercitarea profesiei respective;
3.7.persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau
prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii;
4. autoritate fiscală centrală - Ministerul Finanţelor Publice, instituţie cu rolul de a coordona
aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei fiscale;
5. autoritate fiscală competentă - Ministerul Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale
autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care au responsabilităţi fiscale;
6. centrul intereselor vitale - locul de care relaţiile personale şi economice ale persoanei fizice
sunt mai apropiate. În analiza relaţiilor personale se va acorda atenţie familiei soţului/soţiei,
copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în România
împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizaţie caritabilă, religioasă, participarea la
activităţi culturale sau de altă natură. În analiza relaţiilor economice se va acorda atenţie dacă
persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în
România, dacă deţine proprietăţi imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de
credit/debit la bănci în România;
7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
a)riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt
transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b)contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face
obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;
c)utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea
reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de
funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcţionare
maximă, exprimată în procente;
d)perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care
face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice perioadă
pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e)valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu
valoarea de intrare a bunului;
8. contract de leasing operaţional - orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar, care
transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare
a bunului la valoarea reziduală, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile prevăzute la pct. 7
lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opţiunea de
cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede
expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;
9. comision - orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker, un agent comisionar
general sau către orice persoană asimilată unui broker sau unui agent comisionar general, pentru
serviciile de intermediere efectuate în legătură cu o operaţiune economică;
10. contribuţii sociale obligatorii - prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca scop
protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în schimbul
cărora aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de respectiva prelevare;
11. dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui
participant, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică,
exceptând următoarele:
a)o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare
existente, ca urmare a unei operaţiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;
b)o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare proprii
de către persoana juridică;
c)o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d)o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
e)o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant;
f)o distribuire de titluri de participare în legătură cu operaţiuni de reorganizare, prevăzute
la art. 32 şi 33.
Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se supun aceluiaşi regim fiscal ca veniturile
din dividende:
(i)câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea de titluri de participare, definite de
legislaţia în materie, la organisme de plasament colectiv;
(ii)veniturile în bani şi în natură distribuite de societăţile agricole, cu personalitate juridică,
constituite potrivit legislaţiei în materie, unui participant la societatea respectivă drept consecinţă
a deţinerii părţilor sociale;
12. dobânda - orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, indiferent dacă
trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit sau în
conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata
amânată;
13. dreptul de autor şi drepturile conexe - constituie obiect al acestora operele originale de creaţie
intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul
sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele derivate care au fost
create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, precum şi drepturile conexe dreptului
de autor şi drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare;
14. entitate transparentă fiscal, cu/fără personalitate juridică - orice asociere, asociere în
participaţiune, asocieri în baza contractelor de exploatări în participaţie, grup de interes economic,
societate civilă sau altă entitate care nu este persoană impozabilă distinctă, fiecare asociat/
participant fiind subiect de impunere în înţelesul impozitului pe profit sau pe venit, după caz;
15. franciza - un sistem de comercializare a produselor şi/sau al serviciilor şi/sau al tehnologiilor,
bazat pe o colaborare continuă între persoanele fizice sau juridice independente din punct de
vedere juridic şi financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă altei persoane,
denumită francizat, dreptul şi impune obligaţia de a exploata o afacere în conformitate cu
conceptul francizorului; acest drept autorizează şi obligă pe francizat, în schimbul unei contribuţii
financiare directe sau indirecte, să utilizeze mărcile de produse şi/sau de servicii, alte drepturi de
proprietate intelectuală sau industrială protejate, know-how-ul, drepturile de autor, precum şi
însemne ale comercianţilor, beneficiind de un aport continuu de asistenţă comercială şi/sau
tehnică din partea francizorului, în cadrul şi pe durata contractului de franciză încheiat între părţi
în acest scop;
16. impozitul pe profit amânat - impozitul plătibil/recuperabil în perioadele viitoare în legătură cu
diferenţele temporare impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei
datorii şi valoarea fiscală a acestora;
17. know-how - orice informaţie cu privire la o experienţă industrială, comercială sau ştiinţifică
care este necesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent şi a
cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia persoanei care a furnizat
această informaţie; în măsura în care provine din experienţă, know-how-ul reprezintă ceea ce un
producător nu poate şti din simpla examinare a produsului şi din simpla cunoaştere a progresului
tehnicii;
18. locul conducerii efective - locul în care, dacă nu se demonstrează altfel, persoana
juridică străină realizează operaţiuni care corespund unor scopuri economice, reale şi de
substanţă şi unde este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine
în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi/membrii consiliului de
administraţie; sau
b)cel puţin 50% din directorii executivi/membrii consiliului de administraţie ai persoanei juridice
străine sunt rezidenţi;
19. metoda creditului fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu
suma impozitului plătit în alt stat, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
20. metoda scutirii - scutirea de impozit a venitului sau profitului obţinut în alt stat, luând în
considerare acel venit sau profit pentru determinarea cotei de impozit aplicabile pentru venitul/
profitul total obţinut, cota de impozit determinată aplicându-se numai asupra venitului/profitului
rămas după deducerea venitului/profitului obţinut în acel alt stat, conform convenţiei pentru
evitarea dublei impuneri aplicabile;
21. mijloc fix - orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau
livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri
administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare egală sau mai
mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
22. nerezident - orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă şi orice alte
entităţi străine, inclusiv organisme de plasament colectiv în valori mobiliare fără personalitate
juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii;
23. operaţiuni cu instrumente financiare - orice transfer, exercitare sau executare a unui
instrument financiar, definit de legislaţia în materie din statul în care a fost emis, indiferent de
piaţa/locul de tranzacţionare unde are loc operaţiunea;
24. organizaţie nonprofit - orice asociaţie, fundaţie, casă de ajutor reciproc sau federaţie înfiinţată
în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar numai dacă veniturile şi activele
asociaţiei, casei de ajutor reciproc, fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de
interes general, comunitar sau fără scop patrimonial;
25. participant - orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;
26. persoane afiliate - o persoană este afiliată dacă relaţia ei cu altă persoană este definită
de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
a)o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până la
gradul al III-lea inclusiv;
b)o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct
sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor
de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane juridice ori dacă controlează în mod
efectiv persoana juridică;
c)o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin aceasta deţine, în mod
direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează
în mod efectiv acea persoană juridică;
d)o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod
direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/
numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică,
cât şi la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv;
Între persoane afiliate, preţul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se
prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
27. persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizică ce nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la
pct. 28, precum şi orice persoană fizică cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în
România, cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi
interguvernamental înregistrat în România, cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui
stat străin în România şi membrii familiilor acestora;
28. persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre
următoarele condiţii:
a)are domiciliul în România;
b)centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c)este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de
zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic
vizat;
d)este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României într-un
stat străin;
29. persoană juridică română - orice persoană juridică ce a fost înfiinţată şi funcţionează în
conformitate cu legislaţia României;
30. persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene - orice persoană juridică constituită în
condiţiile şi prin mecanismele prevăzute de reglementările europene;
31. persoană juridică străină - orice persoană juridică ce nu este persoană juridică română şi orice
persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene care nu are sediul social în România;
32. preţ de piaţă - suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor independent în
acelaşi moment şi în acelaşi loc, pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiţii
de concurenţă loială;
33. principiul valorii de piaţă - atunci când condiţiile stabilite sau impuse în relaţiile comerciale
sau financiare între două persoane afiliate diferă de acelea care ar fi existat între persoane
independente, orice profituri care în absenţa condiţiilor respective ar fi fost realizate de una dintre
persoane, dar nu au fost realizate de aceasta din cauza condiţiilor respective, pot fi incluse în
profiturile acelei persoane şi impozitate corespunzător;
34. profesii liberale - acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor
normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
35. proprietate imobiliară - orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată într-un
teren;
36. redevenţă:
36.1.(1) Se consideră redevenţă plăţile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul
de folosinţă al oricăruia dintre următoarele:
a)drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor,
benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări audio,
video;
b)dreptul de a efectua înregistrări audio, video, respectiv spectacole, emisiuni, evenimente
sportive sau altele similare, şi dreptul de a le transmite sau retransmite către public, direct sau
indirect, indiferent de modalitatea tehnică de transmitere - inclusiv prin cablu, satelit, fibre optice
sau tehnologii similare;
c)orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen,
model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori software;
d)orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, container, cablu, conductă, satelit, fibră
optică sau tehnologii similare;
e)orice know-how;
f)numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoană
fizică.
36.2.(2) Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei legi:
a)plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a oricărui drept de proprietate
asupra tuturor elementelor menţionate la alin. (1);
b)plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv
pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia;
c)plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a unui drept
limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul vânzării
acestuia în cadrul unui contract de distribuţie;
d)plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau serviciu, fără a da dreptul la
reproducere;
e)plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea unor
cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situaţia în care clientul
nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau unor tehnologii
similare;
f)plăţile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii din acordurile de roaming, a frecvenţelor
radio, a comunicaţiilor electronice între operatori;
37. rezident - orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul de
exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în România,
înfiinţată potrivit legislaţiei europene sau orice persoană fizică rezidentă. Rezidentul are obligaţie
fiscală integrală în România, fiind contribuabil supus impozitării în România pentru veniturile
mondiale obţinute din orice sursă, atât din România cât şi din afara României, conform
prevederilor prezentei legi şi ale tratatelor în vigoare încheiate de România;
38. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de
deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum
şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora România îşi
exercită drepturile suverane şi jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi
principiilor dreptului internaţional;
39. stock option plan - un program iniţiat în cadrul unei persoane juridice prin care se
acordă angajaţilor, administratorilor şi/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor juridice
afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) şi d), dreptul de a achiziţiona la un preţ preferenţial sau
de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare, definite potrivit
pct. 40, emise de entitatea respectivă.
Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv trebuie să
cuprindă o perioadă minimă de un an între momentul acordării dreptului şi momentul exercitării
acestuia (achiziţionării titlurilor de participare);
40. titlu de participare - orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume colectiv,
societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu
răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori deţinerile la un fond de investiţii;
41. titlu de valoare - orice titlu de participare şi orice instrumente financiare calificate astfel prin
legislaţia în materie din statul în care au fost emise;
42. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept
de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum şi transferul masei patrimoniale
fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie potrivit Codului civil;
43. transport internaţional - orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de o
întreprindere în trafic internaţional, precum şi activităţile auxiliare, strâns legate de această
operare şi care nu constituie activităţi separate de sine stătătoare. Nu reprezintă transport
internaţional cazurile în care transportul este operat exclusiv între locuri aflate pe teritoriul
României;
44. valoarea fiscală reprezintă:
a)valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile - pentru
active şi pasive, altele decât cele menţionate la lit. b)-d);
b)valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul profitului impozabil - pentru titlurile
de participare. În valoarea fiscală se includ şi evaluările înregistrate potrivit reglementărilor
contabile aplicabile. Valoarea de aport se determină în funcţie de modalităţile de constituire a
capitalului social, categoria activelor aduse ca aport sau modalitatea de impozitare a aportului,
potrivit normelor metodologice;
c)costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu
gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru
calculul amortizării fiscale, după caz - pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri. În valoarea
fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. În cazul în care se efectuează
reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora sub
costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit
ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe
amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de
producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport,
după caz. În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub
costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca
aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dobândite cu
titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;
d)valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil - pentru provizioane şi rezerve;
e)valoarea de achiziţie sau de aport utilizată pentru calculul câştigului sau al pierderii, în
înţelesul impozitului pe venit - pentru titlurile de valoare.
În cazul titlurilor de valoare primite sub forma avantajelor de către contribuabilii care obţin
venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât cele dobândite în cadrul sistemului stock
options plan, valoarea fiscală este valoarea de piaţă la momentul dobândirii titlurilor de valoare;
45. valoarea fiscală pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu
standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă şi:
a)pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se includ şi reevaluările efectuate potrivit
reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează reevaluări ale imobilizărilor necorporale
care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza
valorii de înregistrare în patrimoniu, valoarea fiscală rămasă neamortizată a imobilizărilor
necorporale se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza valorii de înregistrare în
patrimoniu;
b)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, în valoarea fiscală a
activelor şi pasivelor stabilită potrivit regulilor prevăzute la pct. 44, cu excepţia mijloacelor fixe
amortizabile şi a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflaţiei;
c)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, din valoarea fiscală a
mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit reglementărilor
contabile şi se include actualizarea cu rata inflaţiei;
d)pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare, valoarea fiscală este
reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă a investiţiilor imobiliare
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul contribuabilului,
utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se includ şi evaluările
efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează evaluări ale investiţiilor
imobiliare care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată
stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă a investiţiilor imobiliare
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a
investiţiilor imobiliare se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/
producţie sau valorii de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare;
e)pentru mijloacele fixe amortizabile clasificate ca active biologice, valoarea fiscală este
reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă în cazul celor dobândite
cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul contribuabilului, după caz,
utilizată pentru calculul amortizării fiscale. În valoarea fiscală se includ şi evaluările efectuate
potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează evaluări ale activelor biologice
care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza
costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă în cazul celor dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a activelor biologice se recalculează
până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau a valorii de piaţă, după
caz;
46. reţinere la sursă numită şi reţinere prin stopaj la sursă - metodă de colectare a impozitelor şi
contribuţiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au obligaţia, potrivit legii, de a le
calcula, reţine, declara şi plăti;
47. impozite şi contribuţii sociale obligatorii cu reţinere la sursă sau reţinute prin stopaj la sursă -
acele impozite şi contribuţii sociale reglementate în prezentul cod pentru care plătitorii de venituri
au obligaţia să aplice metoda privind reţinerea la sursă sau reţinerea prin stopaj la sursă.
48. unitate locală de cult - unitate cu personalitate juridică, parte componentă a structurii
organizatorice locale a unui cult religios, potrivit legii şi statutelor/codurilor canonice proprii, care
obţine venituri, în conformitate cu legea de organizare şi funcţionare, şi conduce contabilitatea în
partidă simplă, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

(1)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau
parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent. La definirea sediului
permanent se au în vedere comentariile de la art. 5 "Sediul permanent" din modelul convenţiei de
evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
(2)Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică, un magazin,
un atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau de gaze, o carieră sau alte locuri de extracţie a
resurselor naturale, precum şi locul în care continuă să se desfăşoare o activitate cu activele şi
pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de reorganizare prevăzut la art. 33.
(3)Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, un ansamblu
sau montaj ori activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau
activităţile durează mai mult de 6 luni.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune următoarele:
a)folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce
aparţin nerezidentului;
b)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi
depozitate sau expuse;
c)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi
procesate de către o altă persoană;
d)vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor
expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute
nu mai târziu de o lună după încheierea târgului sau a expoziţiei;
e)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori
culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregătitor
sau auxiliar de către un nerezident;
g)păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a)-f),
cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură pregătitoare sau auxiliară.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu
permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât un agent
cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în
România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a)persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele
nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la
alin. (4) lit. a)-f);
b)persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri
în numele nerezidentului.
(6)Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară
activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent
intermediar având un statut independent, în cazul în care această activitate este activitatea obişnuită a
agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt
desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi
financiare dintre nerezident şi agent există condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane
independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut independent.
(7)Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai dacă acesta
controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate în România
prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8)Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi persoanele juridice străine care
desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat, beneficiare
ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de construcţii, montaj, supraveghere,
consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice străine sau fizice
nerezidente pe teritoriul României, au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti
parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui
A.N.A.F. Contractele încheiate pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României nu fac
obiectul înregistrării potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca sediu permanent a unui
şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de
supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare se vor avea în vedere data de începere a
activităţii din contractele încheiate sau orice alte informaţii ce probează începerea activităţii.
Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu
primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la realizarea contractului
de bază.
(9)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă.

(1)Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii se plătesc în moneda naţională a României.
(2)Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a României.
(3)Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a României,
după cum urmează:
a)în cazul unei persoane care desfăşoară o activitate într-un stat străin şi îşi ţine contabilitatea acestei
activităţi în moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din activităţi independente şi
impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda naţională a României prin utilizarea unei
medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este aferent profitul impozabil sau
venitul net;
b)în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţională a României prin utilizarea cursului de
schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la altă dată prevăzută
expres în prezentul cod.
(4)În înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda
naţională a României sumele exprimate în moneda străină, este cursul de schimb comunicat de Banca
Naţională a României valabil pentru datele respective, exceptând cazurile prevăzute expres în
prezentul cod.

(1)În înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în natură.
(2)În cazul venitului în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului de piaţă
pentru bunurile sau serviciile respective.

(1)La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale obligatorii,
autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic,
ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a
reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.
Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în
considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacţii, prin
indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul şi conţinutul tranzacţiei ce face obiectul neluării
în considerare/reîncadrării, precum şi a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.
(2)Tranzacţiile transfrontaliere sau o serie de tranzacţii transfrontaliere care sunt calificate ca fiind
artificiale de organele fiscale competente nu vor face parte din domeniul de aplicare a convenţiilor de
evitare a dublei impuneri.
(3)Prin tranzacţii transfrontaliere artificiale se înţelege tranzacţiile transfrontaliere sau seriile de
tranzacţii transfrontaliere care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în
cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita
impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate. Tranzacţiile
transfrontaliere sau seriile de tranzacţii transfrontaliere sunt acele tranzacţii efectuate între două sau
mai multe persoane dintre care cel puţin una se află în afara României.
(4)Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. În
cadrul unei tranzacţii, al unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, organele fiscale pot
ajusta, în cazul în care principiul valorii de piaţă nu este respectat, sau pot estima, în cazul în
care contribuabilul nu pune la dispoziţia organului fiscal competent datele necesare pentru a
stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată respectă principiul valorii de
piaţă, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile afiliate
pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei. Procedura de ajustare/estimare şi modalitatea de
stabilire a nivelului tendinţei centrale a pieţei, precum şi situaţiile în care autoritatea fiscală
poate considera că un contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectării
principiului pentru tranzacţiile analizate se stabilesc potrivit Codului de procedură fiscală. La
stabilirea valorii de piaţă a tranzacţiilor desfăşurate între persoane afiliate se foloseşte metoda
cea mai adecvată dintre următoarele:
a)metoda comparării preţurilor;
b)metoda cost plus;
c)metoda preţului de revânzare;
d)metoda marjei nete;
e)metoda împărţirii profitului;
f)orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare privind preţurile de transfer emise de
către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile multinaţionale
şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare.
În aplicarea prezentului alineat se utilizează prevederile din Liniile directoare privind preţurile de
transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile
multinaţionale şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare.
(5)Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în scopul stabilirii impozitelor directe.
(6)Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, declaraţi inactivi conform Codului de
procedură fiscală, care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate, sunt supuşi
obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute de
prezentul cod, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a
taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate, în cazul înregistrării în scopuri de TVA
conform art. 316 alin. (12), persoana impozabilă îşi exercită dreptul de deducere pentru achiziţiile de
bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA
anulat, prin înscrierea taxei în primul decont de taxă prevăzut la art. 323 depus după înregistrare sau,
după caz, într-un decont ulterior, chiar dacă factura nu cuprinde codul de înregistrare în scopuri de
TVA al persoanei impozabile. După înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316 alin. (12),
pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate în perioada în care au avut codul de
înregistrare în scopuri de TVA anulat, contribuabilii emit facturi în care înscriu distinct taxa pe
valoarea adăugată colectată în perioada respectivă, care nu se înregistrează în decontul de taxă depus
conform art. 323. În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea, potrivit Codului de procedură fiscală,
sunt declarate în acelaşi an fiscal, cheltuielile respective vor fi luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, începând cu trimestrul reactivării. În cazul în care
inactivitatea, respectiv reactivarea sunt declarate în ani fiscali diferiţi, cheltuielile respective aferente
perioadei de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în care se înregistrează sunt luate în
calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, prin ajustarea rezultatului
fiscal al anului la care se referă acestea şi depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură fiscală, iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate
din anul reactivării vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor
titlului II, începând cu trimestrul reactivării.
(7)Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite în
România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi conform
Codului de procedură fiscală, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe
valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în
cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile
aflate în procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a
insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul înregistrării în scopuri
de TVA conform art. 316 alin. (12) a furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au achiziţionat
bunuri şi/sau servicii în perioada în care furnizorul/prestatorul a avut codul de înregistrare în scopuri
de TVA anulat îşi exercită dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile respective, pe baza facturilor
emise de furnizor/prestator conform alin. (6), prin înscrierea taxei în primul decont de taxă prevăzut
la art. 323 depus după înregistrarea furnizorului/prestatorului sau, după caz, într-un decont ulterior.
În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea furnizorului, potrivit Codului de procedură fiscală, sunt
declarate în acelaşi an fiscal, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective la determinarea
rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, începând cu trimestrul reactivării furnizorului. În
cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate în ani fiscali diferiţi,
beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii
precedent/precedenţi celui în care se declară reactivarea, pentru determinarea rezultatului fiscal,
potrivit prevederilor titlului II, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi
depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală, iar
cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul declarării reactivării vor fi luate în
calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, începând cu trimestrul
declarării reactivării.
(8)Persoanele impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA
conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. c)-e) şi lit. h), nu beneficiază, în perioada respectivă, de
dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate, dar sunt supuse
obligaţiei de plată a TVA colectate, în conformitate cu prevederile titlului VII, aferentă operaţiunilor
taxabile desfăşurate în perioada respectivă. În cazul înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316
alin. (12), persoana impozabilă îşi exercită dreptul de deducere pentru achiziţiile de bunuri şi/sau
servicii efectuate în perioada în care a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, prin
înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 323 depus după înregistrare sau, după caz, într-un
decont ulterior, chiar dacă factura nu cuprinde codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei
impozabile. După înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316 alin. (12), pentru livrările de
bunuri/prestările de servicii efectuate în perioada în care au avut codul de înregistrare în scopuri de
TVA anulat, persoanele impozabile emit facturi în care înscriu distinct taxa pe valoarea adăugată
colectată în perioada respectivă, care nu se înregistrează în decontul de taxă depus conform art. 323.
(9)Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite în
România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (11)
lit. c)-e) şi lit. h) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri
de TVA conform art. 316 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul
procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în
procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul
înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) a furnizorului/prestatorului, beneficiarii
care au achiziţionat bunuri şi/sau servicii în perioada în care furnizorul/prestatorul a avut codul de
înregistrare în scopuri de TVA anulat îşi exercită dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile
respective, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator conform alin. (8), prin înscrierea în primul
decont de taxă prevăzut la art. 323 depus după înregistrarea furnizorului/prestatorului sau, după caz,
într-un decont ulterior.
(10)În cazurile prevăzute la alin. (6)-(9), în situaţia în care apar evenimentele menţionate la art. 287,
ajustarea bazei de impozitare a TVA şi, respectiv, ajustarea taxei deductibile de către beneficiar se
realizează conform prevederilor din normele metodologice.
(11)În domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi
naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(12)În cazul în care se constată că există un abuz de drept, tranzacţiile implicate în astfel de
practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situaţia care ar fi prevalat în
lipsa tranzacţiilor ce au constituit abuzul. Organele fiscale competente au dreptul de a anula
TVA dedusă în legătură cu fiecare tranzacţie ori de câte ori se constată că dreptul de deducere
a fost exercitat în mod abuziv. Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie să fie îndeplinite
cumulativ două condiţii:
a)tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale, au
drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar contraveni scopului acelor dispoziţii legale;
b)trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esenţial al operaţiunilor în cauză este de a se
obţine un avantaj fiscal.
(13)Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în
străinătate, în special următoarele venituri:
a)venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
b)venituri din activităţile dependente desfăşurate în România;
c)dividende de la un rezident;
d)dobânzi de la un rezident;
e)dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o
cheltuială a sediului permanent;
f)redevenţe de la un rezident;
g)redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o
cheltuială a sediului permanent;
h)veniturile unei persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare situate în
România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv închirierea sau cedarea
folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor
naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
deţinute la un rezident;
i)veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de cedare a
dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul proprietăţilor
imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare, deţinute la un rezident şi din
transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români;
j)veniturile din pensii definite la art. 99;
k)veniturile din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii
accesorii acestui transport;
l)venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste
venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu
permanent în România;
m)venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de administrator, fondator
sau membru al consiliului de administraţie al unui rezident;
n)comisioane de la un rezident;
o)comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o
cheltuială a sediului permanent;
p)venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile
sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte
persoane;
q)venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
r)venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România;
s)venituri realizate din lichidarea unui rezident;
ş)venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident în
cadrul operaţiunii de fiducie.

(1)Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele
persoane, denumite în continuare contribuabili:
a)persoanele juridice române, cu excepţiile prevăzute la alin. (2);
b)persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai
multor sedii permanente în România;
c)persoanele juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective;
d)persoanele juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute la art. 12 lit. h);
e)persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
f)persoanele juridice străine rezidente într-un stat terţ care desfăşoară activitate în România prin
intermediul unuia sau mai multor elemente tratate drept sedii permanente, în ceea ce priveşte
situaţiile ce implică existenţa unor tratamente neuniforme ale elementelor hibride sau tratamente
neuniforme ale rezidenţei fiscale, astfel cum acestea sunt reglementate în cadrul cap. III1;
g)entitatea transparentă fiscal, în ceea ce priveşte situaţiile ce implică existenţa unor tratamente
neuniforme ale elementelor hibride inversate, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 407.
(2)Nu intră sub incidenţa prezentului titlu următoarele persoane juridice române:
a)Trezoreria Statului;
b)instituţia publică, înfiinţată potrivit legii, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate de
aceasta;
c)Academia Română, precum şi fundaţiile înfiinţate de Academia Română în calitate de fondator
unic, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate de acestea;
d)Banca Naţională a României;
e)Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
f)Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
g)Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
g1)Fondul de garantare a asiguraţilor, constituit potrivit legii;
h)persoana juridică română care plăteşte impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate
cu prevederile titlului III;
i)fundaţia constituită ca urmare a unui legat;
j)entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică ce nu se află în cazul prevăzut la alin. (1) lit.
g).
k)asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca
asociaţii de proprietari, cu excepţia celor care obţin venituri din exploatarea proprietăţii comune,
potrivit legii.
l)unitatea locală de cult, definită potrivit art. 7 pct. 48, în măsura în care veniturile obţinute sunt
utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţii de cult,
pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor
ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii
sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor
religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,
republicată.

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a)În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine rezidente în România potrivit
locului conducerii efective, precum şi al persoanelor juridice cu sediul social în România, înfiinţate
potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât
şi din străinătate;
b)în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent desemnat să
îndeplinească obligaţiile fiscale;
c)în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute la art. 12 lit.
h), asupra profitului impozabil aferent acestora.

(1)În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt
considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:
a)pentru cultele religioase, veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor
necesare activităţii de cult, potrivit legii, veniturile obţinute din chirii, veniturile obţinute din cedarea/
înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obţinute din activităţi economice sau de natura celor
prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor
reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele
respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea
unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a
clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de
servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale
cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al
cultelor, republicată;
b)pentru unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior, particulare,
acreditate, precum şi cele autorizate, veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii
următori, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale;
c)pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea
proprietăţii comune, potrivit legii;
d)pentru Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, veniturile obţinute şi utilizate, în anul
curent sau în anii următori, potrivit Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr.
139/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, la
calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
a)cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b)contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c)taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d)veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi
demonstraţii sportive;
e)donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f)veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar aferente
disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile;
g)veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi potrivit
legii de organizare şi funcţionare;
h)veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i)resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
j)veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de
participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului
acestora;
k)veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit,
altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
l)veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare pe:
clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică,
potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice,
învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile
sindicale şi organizaţiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obţinute din prestări
de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate;
m)sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea,
potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul
curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului
constitutiv sau statutului, după caz;
n)veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la
activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;
o)sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului IV;
p)sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea
responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor.
(3)În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, pentru calculul
rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a
15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la
alin. (2). Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau
potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18, după caz.
(4)Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor,
cu personalitate juridică, aplică pentru calculul rezultatului fiscal prevederile alin. (2) şi (3).
(5)Prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat.

(1)Anul fiscal este anul calendaristic.
(2)Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
(3)Când un contribuabil se înfiinţează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe:
a)de la data înregistrării acestuia în registrul comerţului, dacă are această obligaţie potrivit legii;
b)de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti sau alte autorităţi competente,
dacă are această obligaţie, potrivit legii;
c)pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să îşi desfăşoare,
integral sau parţial, activitatea în România, potrivit art. 8, cu excepţia sediului care, potrivit legii, se
înregistrează în registrul comerţului, pentru care perioada impozabilă începe la data înregistrării în
registrul comerţului.
d)de la data înregistrării la organul fiscal central, pentru persoanele juridice străine care au locul de
exercitare a conducerii efective în România.
(4)Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se încheie:
a)în cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor
juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:
1. la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente
sau de alte autorităţi competente a noii persoane juridice ori a ultimei dintre ele, în cazul
constituirii uneia sau mai multor persoane juridice noi;
2. la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de la altă
dată stabilită prin acordul părţilor în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o
altă dată, potrivit legii;
3. la data înmatriculării persoanei juridice înfiinţate potrivit legislaţiei europene, în cazul în care
prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
b)în cazul dizolvării urmate de lichidarea contribuabilului, la data încheierii operaţiunilor de
lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent;
c)în cazul încetării existenţei unui sediu permanent, potrivit art. 8, la data radierii înregistrării fiscale.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii care au optat, în conformitate cu
legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot
opta ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar Primul an fiscal modificat include şi
perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi
a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică
organelor fiscale competente opţiunea pentru anul fiscal modificat, în termen de 15 zile de la
data începerii anului fiscal modificat sau de la data înregistrării acestora, după caz.
*) O.U.G. nr. 13/2021: Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, cheltuielile efectuate ca
urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este
inclus în anexa II din Lista Uniunii Europene a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, reprezintă cheltuieli deductibile pentru
determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul I al anului 2021, respectiv pentru determinarea
rezultatului fiscal al anului 2021 în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi
plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile prezentului articol se aplică în mod
corespunzător şi în cazul contribuabililor care intră sub incidenţa art. 16 alin. (5) din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
*) Potrivit art. II din Legea nr. 322/2021, începând cu data de 1 ianuarie 2022, respectiv cu data
începerii anului fiscal 2022-2023 în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exerciţiu
financiar diferit de anul calendaristic, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii pot dispune asupra
valorii stabilite potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (4) lit. i) sau art. 56 alin. (11) din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, numai dacă aceasta, în urma
diminuării cu sumele reportate, este pozitivă.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor se reportează numai pentru sponsorizări/acte de mecenat/acordarea de burse
private efectuate/înregistrate înainte de termenele prevăzute la alin. (1), potrivit reglementărilor în
vigoare la data efectuării sponsorizării, fără a depăşi anul 2028.
(5¹)Contribuabilii prevăzuţi la alin. (5) care îşi modifică exerciţiul financiar, potrivit
reglementărilor contabile, pot opta ca anul fiscal modificat să corespundă cu exerciţiul
financiar, Pentru stabilirea anului fiscal modificat se aplică următoarele reguli:
a)dacă anul fiscal modificat redevine anul fiscal calendaristic, ultimul an fiscal modificat include şi
perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat şi 31 decembrie a anului
respectiv; declaraţia anuală de impozit pe profit aferentă ultimului an fiscal modificat se depune până
la data de 25 martie inclusiv a anului următor;
b)dacă se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal modificat include şi
perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat şi ziua anterioară primei
zile a noului an fiscal modificat.
Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea perioadei anului fiscal astfel:
a)contribuabilii care modifică anul fiscal potrivit lit. a), până la data de 25 a celei de-a treia luni
inclusiv, de la data la care s-ar fi închis anul fiscal modificat;
b)contribuabilii care modifică anul fiscal potrivit lit. b), în termen de 15 zile de la data începerii
noului an fiscal modificat.
(5²)Contribuabilii prevăzuţi la alin. (5) care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 depun
declaraţia privind impozitul pe profit aferentă anului anterior aplicării sistemului de impunere pe
veniturile microîntreprinderilor, pentru perioada cuprinsă între data începerii anului modificat şi 31
decembrie, până la data de 25 martie a anului fiscal următor.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (5), în cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare,
perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura
lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare se consideră un singur an fiscal.
(7)În cazul contribuabililor prevăzuţi la alin. (5), dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe
profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se
împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se datorează obligaţia fiscală.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui
contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în
acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligaţi la plata impozitului în cotă
de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

(1)Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi
la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul şi
elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum şi pierderile
fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31. Rezultatul fiscal pozitiv este profit
impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
(2)Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
(3)Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se corectează
astfel:
a)erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului reportat, prin
ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi depunerea unei declaraţii rectificative
în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;
b)erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit şi pierdere
sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează corectarea
acestora.
(4)Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din gestiune a
stocurilor sunt recunoscute la calculul rezultatului fiscal.
(5)În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la
care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în
calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu
reglementările din aceste convenţii.
(6)Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. La stabilirea
rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind preţurile de transfer,
prevăzute de Codul de procedură fiscală.
(7)În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze în registrul de
evidenţă fiscală veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, potrivit alin. (1), precum şi
cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, în acelaşi an fiscal, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare, potrivit art. 25.
(8)La calculul rezultatului fiscal, la momentul vânzării/cesionării titlurilor de participare,
contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară şi care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare justă prin alte
elemente ale rezultatului global, ca urmare a aplicării opţiunii irevocabile de a recunoaşte astfel
titlurile de participare, tratează sumele reprezentând diferenţe din evaluare/reevaluare care se
regăsesc în debitul/creditul conturilor de rezerve, ca elemente similare cheltuielilor/veniturilor, după
caz, dacă la data vânzării/cesionării nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23 lit. i).

(1)La calculul rezultatului fiscal, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, definite potrivit
legii, se acordă următoarele stimulente fiscale:
a)deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile
pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se
realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 31;
b)aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate
activităţilor de cercetare-dezvoltare.
(2)Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat, pentru
activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate în scopul obţinerii de rezultate ale cercetării,
valorificabile de către contribuabil, activităţi efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele
membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparţin Spaţiului Economic European.
(3)Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la
determinarea rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau
de dezvoltare experimentală, relevante pentru activitatea desfăşurată de către contribuabili.
(4)Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect
desfăşurat.
(5)În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile pentru
cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al
ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.
(6)Deducerile prevăzute de acest articol nu se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor
proiectului de cercetare-dezvoltare.

Standardele internaţionale de raportare financiară
Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară pentru determinarea rezultatului fiscal vor avea în vedere şi următoarele reguli:
a)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din actualizarea cu rata inflaţiei, ca
urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară ca bază a contabilităţii, se aplică următorul tratament fiscal:
1. sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu
rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, sunt tratate ca rezerve şi impozitate
potrivit art. 26 alin. (5), cu condiţia evidenţierii în soldul creditor al acestuia, analitic distinct;
2. în situaţia în care sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat,
provenite din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor,
nu sunt menţinute în soldul creditor al acestuia, analitic distinct, sumele respective se
impozitează astfel:
(i)sumele care au fost anterior deduse se impozitează la momentul utilizării potrivit art. 26 alin.
(5); diminuarea soldului creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, în care sunt
înregistrate sumele din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor
cu sumele rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe, se consideră
utilizare a rezervei;
(ii)sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind
activele cedate şi/sau casate se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale,
respectiv la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe şi terenurilor, după caz;
3. sumele înregistrate în creditul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei a
activelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor,
nu reprezintă elemente similare veniturilor;
4. sumele înregistrate în debitul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei a
pasivelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe, nu reprezintă
elemente similare cheltuielilor;
b)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a
implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară ca bază a contabilităţii sau ca urmare a modificării politicilor contabile determinate
de adoptarea iniţială a noi standarde internaţionale de raportare financiară, cu excepţia
sumelor care provin din actualizarea cu rata inflaţiei, se aplică următorul tratament fiscal:
1. sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezintă
elemente similare veniturilor;
2. sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă elemente
similare veniturilor, cu excepţia celor prevăzute la art. 23 şi 24;
3. sumele care reprezintă elemente de natura cheltuielilor înregistrate potrivit reglementărilor
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară sunt considerate
elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în conformitate cu prevederile
art. 25 şi 26;
4. sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu
reprezintă elemente similare veniturilor;
5. sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile nu
reprezintă elemente similare cheltuielilor;
6. sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri impozabile
reprezintă elemente similare cheltuielilor;
c)în cazul în care în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a
contabilităţii sau ca urmare a modificării politicilor contabile determinate de adoptarea iniţială a noi
standarde internaţionale de raportare financiară, se înregistrează sume care provin din retratarea unor
provizioane, sumele care provin din anularea provizioanelor care au reprezentat cheltuieli
nedeductibile nu reprezintă elemente similare veniturilor, iar sumele rezultate din constituirea
provizioanelor potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară nu reprezintă elemente similare cheltuielilor.

(1)Profitul investit în echipamente tehnologice, active utilizate în activitatea de producţie şi
procesare, activele reprezentând retehnologizare, calculatoare electronice şi echipamente periferice,
maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru
dreptul de utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza
contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii
economice, este scutit de impozit. Activele corporale, cu excepţia activelor utilizate în activitatea de
producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru care se aplică scutirea de
impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea
şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Activele
utilizate în activitatea producţie, procesare şi activele reprezentând retehnologizare sunt cele stabilite
prin ordin al ministrului finanţelor.
(1¹)Profitul investit în susţinerea învăţământului profesional-dual prin asigurarea pregătirii practice
şi formării de calitate a elevilor este scutit de impozit.
(2)Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul
contabil brut cumulat de la începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul punerii în
funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1). Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate
se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul
punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1), pentru contribuabilii care aplică sistemul
trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit
calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1) până la
sfârşitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a
impozitului pe profit.
(3)Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situaţia în care se
efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului
se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea. În cazul în care în
trimestrul în care se pun în funcţiune activele prevăzute la alin. (1) se înregistrează pierdere
contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârşitul anului se înregistrează profit contabil, impozitul pe
profit aferent profitului investit nu se recalculează.
(4)În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 47 care devin plătitori de impozit pe profit în
conformitate cu prevederile art. 52, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil
brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prevăzute la alin. (1), puse în
funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.
(5)Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de
scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârşitul
exerciţiului financiar sau în cursul anului următor, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la
concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul
exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe
profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit.
(6)Pentru activele prevăzute la alin. (1), care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi,
facilitatea se acordă pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv, în baza unor situaţii
parţiale de lucrări.
(7)Prevederile alin. (1) se aplică pentru activele considerate noi, potrivit normelor metodologice.
(8)Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de a păstra în
patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare
economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În
cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit
şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la data aplicării
facilităţii, potrivit legii. În acest caz, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale
rectificative. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele menţionate la alin. (1) care se
înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:
a)sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
b)sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;
c)sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste situaţii sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate,
contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
d)sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii prevăzute de lege.
(9)Prin excepţie de la prevederile art. 28 alin. (5) lit. b), contribuabilii care beneficiază de prevederile
alin. (1) nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru activele respective.
(10)Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) aplică prevederile prezentului
articol în mod corespunzător pentru anul fiscal modificat.
(10¹)[textul din Art. 22, alin. (10¹) din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53,
punctul 1. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
(11)[textul din Art. 22, alin. (11) din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 01-ian-2017 de Art. I,
punctul 5. din Ordonanta urgenta 84/2016]

La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:
a)dividendele primite de la o persoană juridică română;
b)dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui
impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, astfel cum acesta este definit la art. 24
alin. (5) lit. c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana
juridică română care primeşte dividendele deţine la persoana juridică străină din statul terţ, la data
înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un
an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
c)valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor
de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data
cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la
care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. i) şi j);
d)veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi pentru care nu s-a acordat
deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în
natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana
juridică la care se deţin titlurile de participare;
e)veniturile din impozitul pe profit amânat determinat şi înregistrat de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară;
f)veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor biologice, ca
urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară.
Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul
scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare/active biologice, după caz;
g)veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor,
imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreşterile anterioare
aferente aceleiaşi imobilizări;
h)veniturile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin acte
normative;
i)veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/vânzării/
cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidenţa acestor
prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică
română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de
evitare a dublei impuneri;
j)veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate
într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data
începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un
an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare;
k)sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării
deşeurilor;
l)veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii, titulari iniţiali
aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai
acestora;
m)despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
n)veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condiţiile în care se aplică
prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin respectiv,
iar convenţia respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii;
o)sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturile acţionarilor/asociaţilor, cu ocazia
reducerii capitalului social, potrivit legii.
p)veniturile din reversarea ajustării creanţelor rezultate din operaţiuni legate de capitalul social
subscris şi nevărsat, înregistrate ca active financiare potrivit reglementărilor contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară aplicabile instituţiilor de credit persoane juridice
române constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2022 pentru reglementarea unor
măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii şi funcţionării băncilor de dezvoltare din
România, cu modificările şi completările ulterioare. (se aplică pentru calculul impozitului pe profit
începând cu anul fiscal 2024)

(1)La calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi:
a)dividendele distribuite unei persoane juridice române, societate-mamă, de o filială a sa
situată într-un stat membru, inclusiv cele distribuite sediului său permanent situat într-un alt
stat membru decât cel al filialei, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ
următoarele condiţii:
1. este constituită ca o «societate pe acţiuni», «societate în comandită pe acţiuni», «societate cu
răspundere limitată», «societate în nume colectiv», «societate în comandită simplă» sau are forma
de organizare a unei alte persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
2. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau
exceptări, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, potrivit legislaţiei naţionale;
3. deţine minimum 10% din capitalul social al filialei situate într-un alt stat membru, care
distribuie dividendele;
4. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 3, pe o
perioadă neîntreruptă de cel puţin un an;
b)dividendele distribuite unor persoane juridice străine din state membre, societăţi-mamă, de
filialele acestora situate în alte state membre, prin intermediul sediilor permanente din
România, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din
prezentul titlu;
2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al statului
membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un
stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni
sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din
prezentul titlu sau un alt impozit care substituie unul dintre aceste impozite;
4. deţine minimum 10% din capitalul social al filialei situate într-un alt stat membru, care
distribuie dividendele;
5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana
juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel
puţin un an.
(2)În situaţia în care, la data înregistrării venitului din dividende, condiţia legată de perioada minimă
de deţinere de un an nu este îndeplinită, venitul este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care
condiţia este îndeplinită, venitul respectiv este considerat neimpozabil, cu recalcularea impozitului
din anul fiscal în care acesta a fost impus. În acest sens, contribuabilul trebuie să depună o declaraţie
rectificativă privind impozitul pe profit, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
(3)Prevederile alin. (1) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române, respectiv
sediilor permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, în legătură
cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.
(4)În situaţia în care dividendele distribuite persoanelor juridice române, respectiv sediilor
permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru sunt deductibile la
nivelul filialei din statul membru, prevederile alin. (1) nu se aplică.
(5)În aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a)stat membru - stat al Uniunii Europene;
b)filială dintr-un stat membru - persoană juridică străină al cărei capital social include şi
participaţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. a) pct. 3 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană
juridică română, respectiv de un sediu permanent din România al unei persoane juridice
străine dintr-un stat membru şi care întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din
prezentul titlu;
2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al statului
membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un
stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni
sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din
prezentul titlu sau un alt impozit care substituie unul dintre aceste impozite;
c)stat terţ - oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene.
(6)Prevederile prezentului articol nu se aplică unui demers sau unor serii de demersuri care, fiind
întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obţine un avantaj fiscal
care contravine obiectului sau scopului prezentului articol, nu sunt oneste, având în vedere toate
faptele şi circumstanţele relevante. Un demers poate cuprinde mai multe etape sau părţi. În înţelesul
prezentului alineat, un demers sau o serie de demersuri sunt considerate ca nefiind oneste în măsura
în care nu sunt întreprinse din motive comerciale valabile care reflectă realitatea economică.
Dispoziţiile prezentului alineat se completează cu prevederile existente în legislaţia internă sau în
acorduri, referitoare la prevenirea evaziunii fiscale, a fraudei fiscale sau a abuzurilor.
(7)Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 2011/96/UE a Consiliului din 30
noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora
din diferite state membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 345 din 29
decembrie 2011, cu amendamentele ulterioare.

(1)Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate
în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare,
precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie,
organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.
(2)Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV sunt
cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor reglementate la alin.
(3) şi (4).
(21)Cheltuielile suportate de angajator aferente activităţii în regim de telemuncă pentru salariaţii care
desfăşoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea
rezultatului fiscal.
(3)Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de
protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit
prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
b)cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei limite următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru
naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii,
ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea
contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
cămine de nefamilişti şi altele asemenea;
21. [textul din Art. 25, alin. (3), litera B., punctul 2¹. din titlul II, capitolul II a fost abrogat la
24-dec-2020 de Art. I, punctul 9. din Legea 296/2020]
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite
salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale
şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale şi tichete de
creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor
turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi
membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor
profesionale ale minerilor;
31. sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie
timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, dar nu mai mult de
1.500 lei/lună pentru fiecare copil; în sensul prevederilor prezentului punct, condiţiile acordării
sumelor pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, supuse limitării fiscale,
sunt cele prevăzute la art. 76 alin. (41) lit. i).
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui
regulament intern;
c)cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de angajatori, potrivit
legii;
d)scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e)pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea
unui produs sau prestarea unui serviciu;
f)cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de
consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu comercial, pentru
contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice;
g)cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve, în limita prevăzută la art. 26;
h)cheltuielile cu dobânzile şi alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, potrivit
art. 402;
i)amortizarea, în limita prevăzută la art. 28;
j)cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu, deductibile în
limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
k)50% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în
locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, corespunzătoare
suprafeţelor puse la dispoziţia contribuabilului în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;
k1)50% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu social
achiziţionat de către contribuabil în clădiri de locuinţe sau în clădiri individuale de locuit, din
ansambluri rezidenţiale definite potrivit prevederilor legale, care nu este utilizat exclusiv în scopul
activităţii economice. În cazul în care sediul social, aflat în patrimoniul contribuabilului, este utilizat
în scop personal de către acţionari sau asociaţi, cheltuielile respective sunt considerate ca fiind
efectuate în favoarea acestora, potrivit prevederilor alin. (4) lit. d), fiind nedeductibile la calculul
rezultatului fiscal;
l)50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în
scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500
kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în
proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru
situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii
de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte
persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferenţe de curs valutar
înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra
diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente
creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau
decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente;
m)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu
funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit lit. l) la un
singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.
n)[textul din Art. 25, alin. (3), litera N. din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 26-mar-2018 de Art.
I, punctul 1. din Legea 72/2018]
(4)Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând
diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în
străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor
fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum şi cheltuielile cu
impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
b)dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către autorităţile
române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor aferente contractelor încheiate cu
aceste autorităţi;
c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată
aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt
deductibile în următoarele situaţii/condiţii:
1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele
decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora este
efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în
situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6.
produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcţionarea/
dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii;
d)cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru
bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau
servicii;
e)cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură
informaţia necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul
cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unei metode raţionale de alocare a acestora sau proporţional cu ponderea veniturilor
neimpozabile respective în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil. În sensul prezentei litere,
funcţiile de conducere şi administrare sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale
angajatorului; pentru veniturile prevăzute la art. 23 lit. d), e), f), g), l), m) şi o) nu se alocă cheltuieli
de conducere şi administrare/cheltuieli comune aferente.
f)cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte servicii, prestate de o
persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să
se realizeze schimbul de informaţii. Aceste prevederi se aplică numai în situaţia în care cheltuielile
sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale conform art. 11 alin. (3);
f1)cheltuielile privind tranzacţiile efectuate cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării
cheltuielilor, este inclus în anexa I din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1
ianuarie 2021, numai în situaţia în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii care nu
au un scop economic;
g)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele şi riscurile asociate activităţii
contribuabilului, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru
creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în
cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
h)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită de
provizion, potrivit art. 26, precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă judecătorească, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
3. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat,
fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare;
i)cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, acordate potrivit legii; contribuabilii care
efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind
sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe
profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care
reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se
determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
În cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi
de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de
prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în
Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit alin. (41).
i1)
[textul din Art. 25, alin. (4), litera I^1. din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53, punctul 7. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
i2)
[textul din Art. 25, alin. (4), litera I^2. din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53, punctul 7. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
j)cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil
declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepţia celor reprezentând
achiziţii de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/
servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014;
k)cheltuielile cu taxele, contribuţiile şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile
profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul
în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute de lege şi la alin. (1);
l)cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a
efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează o
descreştere a valorii acestora;
m)cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, în cazul în care, ca
urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se
înregistrează o descreştere a valorii acestora;
n)cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către
contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deţinute în vederea
vânzării în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie;
o)cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei evaluări
utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile
conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se înregistrează o descreştere a
valorii acestora;
p)cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările
necorporale/stocurile sunt achiziţionate în baza unor contracte cu plată amânată, pentru contribuabilii
care nu aplică prevederile art. 402;
q)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în acţiuni.
Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor;
r)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar
la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate conform titlului IV;
s)cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind
legate de fapte de corupţie, potrivit legii;
ş)cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacă la data evaluării/reevaluării sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23 lit. i).
t)[textul din Art. 25, alin. (4), litera T. din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53, punctul 7. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
ţ)cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului Naţiunilor Unite
Pentru Copii - UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea
potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; contribuabilii care efectuează
aceste cheltuieli le însumează cu cele prevăzute la lit. i) şi scad valoarea astfel rezultată din impozitul
pe profit datorat, în limita prevăzută la lit. i). În situaţia în care valoarea stabilită, potrivit art. 25 alin.
(4) lit. i) şi prezentei litere, diminuată cu sumele reportate, potrivit legii, nu a fost utilizată integral,
contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit în limita valorii astfel calculate şi
către Fondul Naţiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF şi către alte organizaţii internaţionale care îşi
desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, până la
termenele de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/
formulare de redirecţionare. În acest caz, redirecţionarea impozitului pe profit se efectuează, potrivit
art. 42 alin. (4), fără a exista obligaţia înscrierii entităţii beneficiare respective în Registrul entităţilor/
unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
u)impozitul minim pe cifra de afaceri determinat potrivit art. 181;
v)impozitul specific pe cifra de afaceri determinat conform art. 461 şi 462.
(4¹)Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează
de A.N.A.F., astfel cum se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. Registrul este public şi
se afişează pe site-ul A.N.A.F. Înscrierea în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care
se acordă deduceri fiscale se realizează pe baza solicitării entităţii, dacă sunt îndeplinite
cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiţii:
a)desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria
răspundere;
b)şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege;
c)nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;
d)a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege;
e)nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.
Unităţile locale de cult prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. l) nu au obligaţia îndeplinirii condiţiei
prevăzute la lit. b), în ceea ce priveşte declaraţia anuală de impozit pe profit.
(5)Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" deduce la calculul
rezultatului fiscal cheltuielile curente şi de capital pentru conservarea, protecţia, întreţinerea,
repararea, funcţionarea, instruirea personalului specializat, consolidarea, precum şi alte cheltuieli
aferente bazei materiale de reprezentare şi protocol pe care o are în administrare.
(6)Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. deduce la calculul rezultatului fiscal:
a)cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă pentru
cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale;
b)cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de identitate, a cărţii de identitate, a
cărţii de alegător aferente şi a cărţii de identitate provizorii, în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (2)
din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea sistemului
informatic de emitere şi punere în circulaţie a documentelor electronice de identitate şi rezidenţă,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b1)cheltuielile aferente producerii şi eliberării cardurilor de cetăţenie română, în condiţiile
reglementărilor legale;
c)[textul din Art. 25, alin. (6), litera C. din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 28-iul-2022 de Art.
IV din Legea 247/2022]
(7)Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate de
operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparţin domeniului public
al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, primite în administrare/concesiune, după caz,
cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituţiei titulare a dreptului de proprietate.
(8)Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate de
operatorii economici cu înscrierea în cărţile funciare sau cărţile de publicitate imobiliară, după caz, a
dreptului de proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor publice
primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului
instituţiei titulare a dreptului de proprietate.
(9)Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate pentru
organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, învăţământului dual preuniversitar şi
universitar, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale.
(10)În cazul creanţelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi
valoarea creanţei cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei
pierderi. În cazul în care cesionarul cedează creanţa, pierderea netă se determină ca diferenţă între
preţul de cesiune şi costul de achiziţie al creanţei. În cazul instituţiilor de credit, în situaţia în care
creanţele cesionate sunt acoperite parţial sau integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum şi
în situaţia în care creanţele sunt scoase din evidenţă în conturi în afara bilanţului şi apoi sunt
cesionate, 70% din diferenţa dintre valoarea creanţei înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă
elemente similare veniturilor.
(11)Prevederile alin. (10) nu se aplică în cazul cesiunilor de titluri de stat, obligaţiuni şi alte
instrumente de datorie care conferă deţinătorului un drept contractual de a încasa numerar,
cheltuielile înregistrate din aceste cesiuni fiind deductibile la calculul rezultatului fiscal.
(12)În situaţia în care un beneficiar al unei sponsorizări/burse private/mecenat restituie suma
respectivă contribuabilului, potrivit legii, într-un an fiscal diferit de cel în care a fost acordată
sponsorizarea/bursa privată/mecenatul, suma dedusă pentru acea sponsorizare/bursă privată sau
mecenat din impozitul pe profit, în perioade fiscale precedente, în limita prevăzută de lege, se adaugă
ca diferenţă de plată la impozitul pe profit datorat în trimestrul/anul restituirii sponsorizării/bursei
private/mecenatului. Pentru situaţiile în care restituirile de sponsorizări/burse private/mecenat se
efectuează în acelaşi an fiscal, contribuabilul regularizează în trimestrul/anul restituirii sponsorizării/
bursei private/mecenatului sumele deduse din impozitul pe profit, în trimestrele precedente, în limita
prevăzută de lege.
(12¹)În aplicarea prevederilor alin. (4) lit. e), pentru determinarea ponderii veniturilor neimpozabile
în totalul veniturilor, contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară şi care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare
justă prin alte elemente ale rezultatului global, ca urmare a aplicării opţiunii irevocabile de a
recunoaşte astfel titlurile de participare, iau în calcul şi sumele reprezentând diferenţe din evaluare/
reevaluare care se regăsesc în creditul conturilor de rezerve ca urmare a vânzării/cesionării titlurilor
de participare.
(13)Pentru determinarea rezultatului fiscal, contribuabilii care efectuează cheltuieli privind bursele
private, potrivit Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, însumează
aceste cheltuieli în limita a 1.500 lei/fiecare bursă acordată, cu cele prevăzute la art. 25 alin. (3) lit.
b), iar suma rezultată se deduce în limita prevăzută la art. 25 alin. (3) lit. b).
*) Prin derogare de la prevederile art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, contribuabilii care
datorează impozit pe profit, la data determinării impozitului pe profit pentru anul 2020, scad din
impozitul pe profit şi costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt
definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia
operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, în anul 2019, precum şi al
celor puse în funcţiune în anul 2020 înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, cu condiţia ca la data
achiziţiei respectivelor aparate de marcat electronice fiscale contribuabilii să fi fost plătitori de
impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut de art. 41 din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
*) O.U.G. nr. 13/2021: Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, cheltuielile efectuate ca
urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este
inclus în anexa II din Lista Uniunii Europene a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, reprezintă cheltuieli deductibile pentru
determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul I al anului 2021, respectiv pentru determinarea
rezultatului fiscal al anului 2021 în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi
plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile prezentului articol se aplică în mod
corespunzător şi în cazul contribuabililor care intră sub incidenţa art. 16 alin. (5) din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(1)Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor/ajustărilor pentru
depreciere, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a)rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care
se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul
social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz;
b)provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor. Provizioanele pentru garanţii de
bună execuţie acordate clienţilor se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările
executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanţie în
perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convenţiile încheiate sau la nivelul procentelor
de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate;
c)ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, reprezentând sume datorate de clienţii interni şi externi pentru produse,
semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate, în limita unui
procent de 30% din valoarea acestor ajustări, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) şi i),
dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
d)provizioanele specifice, constituite de instituţiile de plată persoane juridice române care acordă
credite legate de serviciile de plată, de instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice
române care acordă credite legate de serviciile de plată, precum şi provizioanele specifice constituite
de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
e)ajustările pentru pierderi aşteptate aferente activelor financiare din operaţiuni cu clientela, din
operaţiuni interbancare şi creanţe din operaţiuni de leasing financiar, înregistrate potrivit
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară aplicabile,
de către instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de
credit - persoane juridice străine;
f)ajustările pentru pierderi aşteptate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme
cu Standardele internaţionale de raportare financiară aplicabile, de către instituţiile financiare
nebancare şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare nebancare, persoane juridice
străine, înscrise în Registrul general, aferente următoarelor categorii de active:
(i)credite acordate clientelei, alta decât instituţiile de credit, cu excepţia operaţiunilor fără recurs;
(ii)valori de recuperat de la clientelă, alta decât instituţiile de credit;
(iii)creanţe aferente operaţiunilor reverse repo efectuate cu clientela, alta decât instituţiile de credit;
(iv)creanţe din operaţiuni de leasing financiar, cu excepţia celor care sunt în relaţie cu instituţiile de
credit;
g)rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale
de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate
în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care
rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;
h)provizioanele tehnice constituite de persoanele juridice, administratori de fonduri de pensii
facultative, respectiv administratori de fonduri de pensii administrate privat, potrivit prevederilor
legale;
i)provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilor
Autorităţii de Supraveghere Financiară;
j)ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor, altele decât cele prevăzute
la lit. d), e), f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere
a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie, sau la o
persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvenţă pe bază de:
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
k)provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri, constituite de
contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei
stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare
cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute;
l)provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de
întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de
întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română;
m)rezervele reprezentând cota de cheltuieli necesare dezvoltării şi modernizării producţiei de ţiţei şi
gaze naturale, rafinării, transportului şi distribuţiei petroliere, precum şi cele aferente programului
geologic sau altor domenii de activitate, prevăzute prin acte normative, constituite potrivit legii.
Acestea se includ în veniturile impozabile pe măsura amortizării acestor active sau a scăderii lor din
evidenţă, respectiv pe măsura efectuării cheltuielilor finanţate din această sursă;
n)ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile constituite pentru situaţiile în
care:
1. sunt distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în
condiţiile stabilite prin norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare.
(2)Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt
obligaţi să înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru dezafectarea sondelor,
demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului,
inclusiv refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau
agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra rezultatului contabil din exploatare aferent
segmentului de exploatare şi producţie de resurse naturale, cu excepţia rezultatului din exploatare
corespunzător perimetrelor marine ce includ zone de adâncime cu apă mai mare de 100 m şi fără a
include rezultatul altor segmente de activitate ale contribuabilului, pe toată durata de funcţionare a
exploatării zăcămintelor naturale.
(3)Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce
includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea
sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea
mediului este de 10%, aplicată asupra părţii din rezultatul contabil din exploatare aferent segmentului
de explorare şi producţie de resurse naturale ce corespunde acestor perimetre marine şi fără a include
rezultatul altor segmente de activitate ale contribuabilului, pe toată perioada exploatării petroliere.
(4)Regia Autonomă Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA constituie
trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţa dintre veniturile din exploatare
realizate efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective ale activităţii de rută aeriană, care
este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depăşesc tarifele stabilite anual de
EUROCONTROL.
(5)Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă, inclusiv
rezerva legală, se include în rezultatul fiscal, ca venituri impozabile sau elemente similare veniturilor,
indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei provizionului sau a
rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării
sub orice formă, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv. Prevederile prezentului alineat nu
se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau
fuziune, sub orice formă, reglementările acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion
sau rezervă.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a
terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil
prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se
impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din
gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea imobilizărilor necorporale,
efectuată de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin
intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor cu cedarea imobilizărilor necorporale, se
impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din
gestiune a acestor imobilizări necorporale, după caz.
(8)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul în care nivelul capitalului social subscris şi vărsat
sau al patrimoniului a fost diminuat, partea din rezerva legală corespunzătoare diminuării, care a fost
anterior dedusă, reprezintă elemente similare veniturilor. Prevederile prezentului alineat nu se aplică
în situaţia în care, ca urmare a efectuării unor operaţiuni de reorganizare, prevăzute de lege, rezerva
legală a persoanei juridice beneficiare depăşeşte a cincea parte din capitalul social sau din
patrimoniul social, după caz, sau în situaţia în care rezerva constituită de persoanele juridice care
furnizează utilităţi societăţilor care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează este
folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de
conversie a creanţelor.
(9)Rezervele reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social,
pentru distribuire sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile
prezentului alineat, aceste sume se impozitează ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în
care sunt utilizate. În situaţia în care sunt menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul
la rezultatul fiscal al lichidării. Nu se supun impozitării rezervele de influenţe de curs valutar aferente
aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de instituţiile de credit -
persoane juridice române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în România.
(10)În înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi
majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(11)Prevederile alin. (1) lit. c) şi j) se aplică pentru creanţele, altele decât cele asupra clienţilor
reprezentând sumele datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale,
mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate, înregistrate începând cu data de 1 ianuarie
2016.
(12)Prevederile alin. (1) referitoare la deducerea, în limita procentului de 30%, a ajustărilor pentru
deprecierea creanţelor reprezentând sume datorate de clienţii interni şi externi pentru produse,
semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate se aplică pentru
creanţele înregistrate începând cu 1 ianuarie 2024.

Acest text a fost abrogat.

(1)Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile, precum şi
investiţiile efectuate la acestea se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării
potrivit prevederilor prezentului articol.
(2)Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a)este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi
închiriat terţilor sau în scopuri administrative;
b)are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data
intrării în patrimoniul contribuabilului;
c)are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
(3)Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a)investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune,
locaţie de gestiune, asociere în participaţiune şi altele asemenea;
b)mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea
rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c)investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum
şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;
d)investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în
scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice
viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e)investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând
domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;
f)amenajările de terenuri;
g)activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
h)mijloacele fixe deţinute şi utilizate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi
tehnic, învăţământului dual preuniversitar şi universitar, potrivit reglementărilor legale din domeniul
educaţiei naţionale;
i)investiţiile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic,
învăţământului dual preuniversitar şi universitar, potrivit reglementărilor legale din domeniul
educaţiei naţionale.
(4)Nu reprezintă active amortizabile:
a)terenurile, inclusiv cele împădurite;
b)tablourile şi operele de artă;
c)fondul comercial;
d)lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;
e)bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;
f)orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;
g)casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele
decât cele utilizate pentru desfăşurarea activităţii economice;
h)imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit
reglementărilor contabile aplicabile.
(5)Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor
reguli:
a)în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b)în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor de lucru,
precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru
metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c)în cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniară sau degresivă.
(6)În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare
liniară la valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix
amortizabil.
(7)În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea
cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:
a)1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b)2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 6 şi 10 ani;
c)2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(8)În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:
a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea fiscală de la data
intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
b)pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de
amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
(9)Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ sau
fabrică, drepturi de explorare a resurselor naturale şi alte imobilizări necorporale recunoscute din
punct de vedere contabil, cu excepţia cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a
imobilizărilor necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere
contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare
liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente
achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de
amortizare liniară sau degresivă pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi
metoda de amortizare degresivă sau accelerată. Cheltuielile aferente achiziţionării contractelor de
clienţi, recunoscute ca imobilizări necorporale potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se
amortizează pe durata acestor contracte.
(10)Cheltuielile ulterioare recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară
pe perioada din contract/durata de utilizare rămasă. În cazul în care cheltuielile ulterioare sunt
recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale după expirarea duratei de utilizare,
amortizarea fiscală se determină pe baza duratei normale de utilizare stabilite de către o comisie
tehnică internă sau un expert tehnic independent.
(11)În cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate ca imobilizări necorporale, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, acestea se recuperează prin intermediul cheltuielilor cu
amortizarea pe o perioadă de maximum 5 ani.
(12)Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:
a)începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune, prin
aplicarea regimului de amortizare prevăzut la alin. (5);
b)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public,
pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de
concesionare sau închiriere, după caz;
c)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în
locaţie de gestiune, de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de
utilizare, după caz; în cazul investiţiilor efectuate la mijloace fixe utilizate în asocieri fără
personalitate juridică de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală
de utilizare, după caz, urmând să se aplice prevederile art. 34;
d)pentru investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate
în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice
viitoare, amortizarea fiscală se calculează pe baza valorii rămase majorate cu investiţiile efectuate, a
metodei de amortizare utilizată pentru mijlocul fix îmbunătăţit, pe durata normală de utilizare
rămasă. În cazul în care investiţiile se efectuează la mijloace fixe amortizabile pentru care durata
normală de utilizare este expirată, amortizarea fiscală se determină pe baza metodei de amortizare
corespunzătoare mijlocului fix îmbunătăţit, pe durata normală de utilizare stabilită de către o comisie
tehnică internă sau un expert tehnic independent;
e)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10
ani;
f)amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde,
carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă
de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte
utilizări după epuizarea rezervelor, se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva
exploatabilă de substanţă minerală utilă. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează la
un interval maxim de:
1. 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru
descopertă;
2. 10 ani la saline;
g)în cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară şi care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice
activităţii de explorare şi producţie a resurselor de petrol şi gaze şi alte substanţe minerale politici
contabile specifice domeniului de activitate, în concordanţă cu cele mai recente norme ale altor
organisme de normalizare care utilizează un cadru general conceptual similar pentru a elabora
standarde de contabilitate, alte documente contabile şi practicile acceptate ale domeniului de
activitate, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe casate se deduce prin utilizarea
metodei de amortizare fiscală utilizate înainte de casarea acestora, pe perioada rămasă. Aceste
prevederi se aplică şi pentru valoarea fiscală rămasă neamortizată la momentul retratării mijloacelor
fixe specifice activităţii de explorare şi producţie a resurselor de petrol şi gaze şi alte substanţe
minerale;
h)mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore
de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice;
i)pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător
suprafeţei construite prevăzute de Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
i1)pentru un sediu social care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice, situat în clădiri
de locuinţe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidenţiale definite potrivit
prevederilor legale, înregistrate în patrimoniul contribuabilului, amortizarea este deductibilă la
nivelul de 50%. În cazul utilizării sediilor sociale, aflate în patrimoniul contribuabilului, în scop
personal de către acţionari sau asociaţi, amortizarea fiscală aferentă sediului social nu se deduce la
calculul rezultatului fiscal;
j)numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. m);
k)în cazul în care mijloacele fixe amortizabile sunt trecute în regim de conservare, în funcţie de
politica contabilă adoptată, valoarea fiscală rămasă neamortizată la momentul trecerii în conservare
se recuperează pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare ieşirii din
conservare a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală;
l)prin excepţie de la prevederile lit. a), mijloacele fixe amortizabile transferate în cadrul operaţiunilor
de reorganizare, prevăzute la art. 32 şi 33, se amortizează prin continuarea regimului de amortizare
aplicat anterior momentului transferului, începând cu luna efectuării transferului, respectiv prin
continuarea regimului de conservare potrivit lit. k), după caz;
m)pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp,
lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set;
n)pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare
diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se poate determina pentru fiecare componentă în parte.
(13)Prin excepţie de la prevederile art. 7 pct. 44 şi 45, în situaţia în care, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, contribuabilul deduce subvenţia guvernamentală la calculul valorii contabile a
mijloacelor fixe, valoarea rezultată este şi valoare fiscală.
(14)Prin excepţie de la prevederile art. 7 pct. 44 şi 45, pentru mijloacele de transport de
persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, din categoria
M1, astfel cum sunt definite în Reglementările privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de
identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea -
RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.
211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt
deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună. Pentru aceste mijloace de transport nu se
aplică prevederile alin. (12) lit. h). Sunt exceptate situaţiile în care mijloacele de transport
respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
a)vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de
curierat;
b)vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii, precum şi pentru test drive şi pentru
demonstraţii;
c)vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
d)vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere către alte
persoane, transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul contractelor de leasing operaţional sau pentru
instruire de către şcolile de şoferi.
(15)Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare
pentru exploatarea resurselor naturale, inclusiv cele reprezentând investiţiile prevăzute la alin.
(3) lit. c) care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează direct în contul de
profit şi pierdere, se recuperează în rate egale pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în care
sunt efectuate cheltuielile. În cazul în care aceste cheltuieli se capitalizează potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, recuperarea se efectuează astfel:
a)pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată raportată la
valoarea totală estimată a resurselor, în cazul în care resursele naturale sunt exploatate;
b)în rate egale pe o perioadă de 5 ani, în cazul în care nu se găsesc resurse naturale.
Intră sub incidenţa acestor prevederi şi sondele de explorare abandonate, potrivit regulilor din
domeniul petrolier.
(16)Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se
recuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată
raportată la valoarea totală estimată a resurselor.
(17)Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul
amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune
a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea
fiscală, cu excepţia celor prevăzute la alin. (14).
(18)În cazul în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înlocuiesc părţi componente ale
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale cu valoare fiscală rămasă neamortizată,
cheltuielile reprezentând valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părţilor înlocuite reprezintă
cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscală rămasă neamortizată a
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale se recalculează în mod corespunzător, prin
diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părţilor înlocuite şi majorarea
cu valoarea fiscală aferentă părţilor noi înlocuite, şi se amortizează pe durata normală de utilizare
rămasă.
(19)În cazul în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înlocuiesc părţi componente ale
mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale, după expirarea duratei normale de utilizare,
pentru determinarea amortizării fiscale se va stabili o nouă durata normală de utilizare de către o
comisie tehnică internă sau un expert tehnic independent.
(20)Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale pot deduce integral valoarea
acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli
prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(21)În cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare fiscală mai
mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate recupera aceste cheltuieli
prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(22)Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje, care circulă între
contribuabil şi clienţi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata
normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupra
containerelor sau a ambalajelor.
(23)Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe.
(24)Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfăşoară operaţiuni
petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 m, se calculează
amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor petroliere, a căror durată de
folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în
funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile
aferente investiţiilor în curs, imobilizărilor corporale şi necorporale efectuate pentru operaţiunile
petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât şi în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în
contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pe baza valorilor
înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a
României pentru ultima zi a fiecărui exerciţiu financiar.
(25)Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică la calculul
rezultatului fiscal, cu excepţia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) şi ale art. 8 din aceeaşi lege.
(26)În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, pentru activele imobilizate deţinute pentru activitatea proprie,
transferate în categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării şi reclasificate în categoria
activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, valoarea fiscală rămasă neamortizată este
valoarea fiscală dinaintea reclasificării ca active imobilizate deţinute în vederea vânzării. Durata de
amortizare este durata normală de utilizare rămasă, determinată în baza duratei normale de utilizare
iniţiale, din care se scade durata în care a fost clasificat în categoria activelor imobilizate deţinute în
vederea vânzării. Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care a fost
reclasificat în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, prin recalcularea
cotei de amortizare fiscală.

(1)În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în
timp ce, în cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate.
(2)Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul
leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind
deductibile, potrivit art. 28.
(3)În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional
locatarul deduce chiria (rata de leasing), potrivit prevederilor prezentului titlu.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1)-(3), contribuabilii care aplică reglementările
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, pentru
determinarea rezultatului fiscal, vor avea în vedere următoarele reguli:
a)în cazul în care contractul de leasing transferă dreptul de proprietate asupra activului-suport la
locatar până la încheierea duratei contractului de leasing sau costul activului aferent dreptului de
utilizare reflectă faptul că locatarul va exercita o opţiune de cumpărare, locatarul deduce cheltuielile
cu amortizarea activului aferent dreptului de utilizare pe durata activului-suport, determinată potrivit
art. 28, cu respectarea şi a celorlalte condiţii prevăzute în cadrul art. 28;
b)în cazul contractelor de leasing care nu îndeplinesc condiţia prevăzută la lit. a), cheltuielile cu
amortizarea activului aferent dreptului de utilizare se deduc astfel:
1. pe durata contractului de leasing, în situaţia în care locatarul amortizează activul respectiv pe
aceeaşi durată, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
2. pe durata activului-suport determinată potrivit art. 28, în situaţia în care locatarul amortizează
activul respectiv pe durata de utilizare economică a activului-suport, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile. În cazul în care activele-suport sunt de natura celor prevăzute la art. 28 alin.
(4), cu excepţia celor prevăzute la art. 28 alin. (4) lit. c), cheltuielile cu amortizarea activului
aferent dreptului de utilizare se deduc pe durata contractului de leasing;
c)pentru deducerea cheltuielilor privind dobânzile, în cazurile prevăzute la lit. a) şi b), se aplică
prevederile art. 402;
d)în situaţia în care activele-suport care fac obiectul contractelor prevăzute la lit. a) reprezintă active
de natura celor prevăzute la art. 22 alin. (1), scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit,
potrivit art. 22, se aplică la valoarea dreptului de utilizare a activelor respective;
e)pentru deducerea cheltuielilor prevăzute la lit. b) se aplică şi prevederile art. 25 alin. (1) şi (3) lit. l),
după caz;
f)în cazul în care se efectuează reevaluarea activului aferent dreptului de utilizare sunt aplicabile
prevederile art. 7 pct. 44 lit. c), art. 23 lit. g), art. 25 alin. (4) lit. l), art. 26 alin. (6) şi (7);
g)pentru clasificarea contractelor de leasing, locatarul nu aplică prevederile art. 7 pct. 7 şi 8, art. 28
alin (4) şi (14).
h)pentru deducerea diferenţelor de curs valutar se aplică prevederile art. 402, cu excepţia vehiculelor
rutiere motorizate, unde se aplică prevederile art. 25 alin. (3) lit. l);
(5)În cazul contractelor de leasing pe termen scurt şi în cazul contractelor de leasing în care activulsuport
are o valoare mică, pentru care locatarul optează să nu aplice dispoziţiile privind
recunoaşterea contractelor de leasing, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, cheltuielile aferente acestor contracte, reprezintă cheltuieli
deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.

(1)În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispoziţiilor Codului civil, în care
constituitorul are şi calitatea de beneficiar, se aplică următoarele reguli:
a)transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar nu este transfer impozabil în
înţelesul prezentului titlu;
b)fiduciarul va conduce o evidenţă contabilă separată pentru masa patrimonială fiduciară şi va
transmite trimestrial către constituitor, pe bază de decont, veniturile şi cheltuielile rezultate din
administrarea patrimoniului conform contractului;
c)valoarea fiscală a activelor cuprinse în masa patrimonială fiduciară, preluată de fiduciar, este egală
cu valoarea fiscală pe care acestea au avut-o la constituitor;
d)amortizarea fiscală pentru orice activ amortizabil prevăzut în masa patrimonială fiduciară se
determină în continuare în conformitate cu regulile prevăzute la art. 28, care s-ar fi aplicat la
persoana care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc.
(2)În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispoziţiilor Codului civil, în care calitatea de
beneficiar o are fiduciarul sau o terţă persoană, cheltuielile înregistrate din transferul masei
patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.

(1)Pierderile fiscale anuale stabilite prin declaraţia de impozit pe profit, începând cu anul 2024/anul
fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz, se recuperează din profiturile impozabile
realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va
efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
(2)Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa ca efect al unei
operaţiuni de fuziune sau divizare totală se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi ori de
către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporţional cu activele
transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscală
înregistrată de contribuabilii care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni de desprindere
a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de aceşti contribuabili şi de
cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente, după caz, proporţional cu activele transferate
persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de
persoana juridică cedentă.
(3)Prevederile alin. (2) se aplică şi:
a)contribuabilului care, în calitate de absorbant/beneficiar al unei operaţiuni de fuziune/divizare/
desprindere, preia de la un plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost anterior
plătitor de impozit pe profit o pierdere fiscală nerecuperată integral de către absorbit/divizat/cedent,
potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil potrivit
alin. (1) şi (7), după caz;
b)contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era plătitor de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, a preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operaţiuni de fuziune/divizare/
desprindere, de la un plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fost plătitor de impozit
pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se
recuperează de către contribuabil potrivit alin. (1) şi (7), după caz;
c)contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era plătitor de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, a preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operaţiuni de fuziune/divizare/
desprindere, de la un alt plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată integral, potrivit
prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil potrivit alin.
(1) şi (7), după caz.
(4)În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai
veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile şi cheltuielile atribuibile
fiecărui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat în România.
(5)Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi care anterior
au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la
sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează potrivit alin.
(1) şi (7), după caz.
(6)În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului
următor celui în care a început operaţiunea de lichidare şi data închiderii procedurii de lichidare se
consideră un an în ceea ce priveşte recuperarea pierderii fiscale, potrivit alin. (1).
(7)Pierderile fiscale anuale stabilite prin declaraţia de impozit pe profit, aferente anilor precedenţi
anului 2024/anului care începe în 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se
recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din
profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori
anului înregistrării pierderilor respective.
(8)În cazul în care se recuperează atât pierderi fiscale anuale, potrivit dispoziţiilor alin. (1) şi (7),
pentru aplicarea limitei de 70%, aceste pierderi se cumulează.

transferurilor de active şi achiziţiilor de titluri de participare între persoane juridice române
(1)Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de fuziune, divizare totală,
divizare parţială, transferurilor de active şi operaţiunilor de achiziţie de titluri de participare,
efectuate între persoane juridice române potrivit legii, şi anume:
a)fuziune - operaţiunea prin care:
1. una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă
totalitatea activelor şi pasivelor către o altă societate existentă, în schimbul emiterii către
participanţii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi şi, dacă este
cazul, al plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii nominale,
a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
2. două sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă
totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi care se înfiinţează, în schimbul emiterii către
participanţii lor a unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi şi, dacă este cazul,
a plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii nominale, a
valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
3. o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor
către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă capitalul său;
b)divizare totală - operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării fără
lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către două sau mai multe societăţi existente ori
nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi de titluri de participare reprezentând
capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din
valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a
titlurilor;
c)divizare parţială - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una sau mai multe
ramuri de activitate, către una sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, lăsând cel puţin o
ramură de activitate în societatea cedentă, în schimbul emiterii către participanţii săi de titluri de
participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de
maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile
echivalente a titlurilor;
d)transfer de active - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, totalitatea sau una
ori mai multe ramuri ale activităţii sale către altă societate, în schimbul transferării titlurilor de
participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;
e)achiziţie de titluri de participare - operaţiunea prin care o societate dobândeşte o participaţie în
capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea
titlurilor de participare în societatea respectivă sau, deţinând această majoritate, achiziţionează încă o
participaţie, în schimbul emiterii către participanţii acesteia din urmă, în schimbul titlurilor lor, a
titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum
10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente
a titlurilor emise ca valoare de schimb.
(2)În sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)societate cedentă - persoana juridică ce transferă activele şi pasivele ori care transferă totalitatea
sau una/mai multe ramuri de activitate;
b)societate beneficiară - persoana juridică ce primeşte activele şi pasivele sau totalitatea ori una/mai
multe ramuri de activitate ale societăţii cedente;
c)societate achiziţionată - persoana juridică în care altă persoană juridică dobândeşte o participaţie,
potrivit alin. (1) lit. e);
d)societate achizitoare - persoana juridică ce dobândeşte o participaţie în capitalul unei alte persoane
juridice, potrivit alin. (1) lit. e);
e)active şi pasive transferate - activele şi pasivele societăţii cedente care, în urma fuziunii, divizării
totale sau divizării parţiale, sunt transferate societăţii beneficiare şi care contribuie la generarea
profiturilor sau pierderilor luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare a societăţii beneficiare;
f)valoare fiscală a unui activ/pasiv/titlu de participare - valoarea prevăzută la art. 7 pct. 44 şi 45, după
caz;
g)ramură de activitate - totalitatea activelor şi pasivelor unei diviziuni dintr-o societate care, din
punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independentă, adică o entitate capabilă să
funcţioneze prin propriile mijloace.
(3)Transferul activelor şi pasivelor, efectuat în cadrul operaţiunilor de reorganizare prevăzute la alin.
(1), este tratat, în înţelesul prezentului titlu, ca transfer neimpozabil, pentru diferenţa dintre preţul de
piaţă al activelor/pasivelor transferate şi valoarea lor fiscală.
(4)Emiterea de către societatea beneficiară/achizitoare de titluri de participare în legătură cu
fuziunea, divizarea totală, divizarea parţială sau achiziţia de titluri de participare, prevăzute la alin.
(1), unui participant al societăţii cedente/achiziţionate, în schimbul unor titluri deţinute la o societate
cedentă/achiziţionată, nu reprezintă transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu, respectiv titlului
IV, după caz.
(5)În situaţia în care o societate beneficiară deţine o participaţie la capitalul societăţii cedente,
veniturile acesteia, provenite din anularea participaţiei sale, nu se impozitează dacă participaţia
societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de 10%.
(6)În cazul operaţiunilor de reorganizare prevăzute la alin. (1) se aplică următoarele reguli:
a)valoarea fiscală a unui activ sau pasiv, transferate societăţii beneficiare, este egală cu valoarea
fiscală pe care activul/pasivul a avut-o la societatea cedentă;
b)în cazul divizării totale şi divizării parţiale, valoarea fiscală a titlurilor de participare deţinute de un
participant al societăţii cedente înainte de divizare se alocă titlurilor de participare emise de
societatea beneficiară, proporţional cu raportul dintre valoarea de înregistrare sau preţul de piaţă a
titlurilor de participare emise de societatea beneficiară şi valoarea de înregistrare sau preţul de piaţă a
titlurilor de participare deţinute la societatea cedentă înainte de divizare;
c)în cazul fuziunii şi achiziţiei de titluri de participare, valoarea fiscală a titlurilor de participare
primite de un participant al unei societăţi cedente/achiziţionate, de la o societate beneficiară/
achizitoare, trebuie să fie egală cu valoarea fiscală a titlurilor de participare deţinute de către această
persoană, înainte de efectuarea operaţiunii;
d)în cazul transferului de active, valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de societatea
cedentă este egală cu valoarea fiscală pe care activele şi pasivele transferate au avut-o la această
societate înainte de efectuarea operaţiunii;
e)societatea beneficiară calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu regulile prevăzute la art. 28, precum şi orice câştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor transferate, în concordanţă cu
dispoziţiile care ar fi fost aplicate societăţii cedente dacă fuziunea, divizarea totală, divizarea parţială
sau transferul de active nu ar fi avut loc;
f)transferul unui provizion sau al unei rezerve, anterior deduse din baza impozabilă a societăţii
cedente, care nu provin de la sediile permanente din străinătate ale acesteia, dacă sunt preluate, în
aceleaşi condiţii de deducere, de către societatea beneficiară, nu se consideră reducere sau anulare a
provizionului sau rezervei, potrivit art. 26 alin. (5), la momentul transferului;
g)în situaţia în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală, în anul curent sau din anii
precedenţi, nerecuperată până la data la care operaţiunile respective produc efecte, aceasta se
recuperează potrivit prevederilor art. 31.
(7)Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea, divizarea sub orice formă,
transferul de active sau achiziţia de titluri de participare are drept consecinţă frauda şi evaziunea
fiscală constatată în condiţiile legii.

transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţi din România şi societăţi din
alte state membre ale Uniunii Europene
(1)Prevederile prezentului articol se aplică:
a)operaţiunilor de fuziune, divizare totală, divizare parţială, transferurilor de active şi schimburilor de
acţiuni în care sunt implicate societăţi din două sau mai multe state membre, din care una este din
România;
b)transferului sediului social al unei societăţi europene din România în alt stat membru, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind
statutul societăţii europene (SE), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 294 din
10 noiembrie 2001, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.435/2003 al Consiliului din 22 iulie
2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 207 din 18 august 2003.
(2)În sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. fuziune - operaţiunea prin care:
a)una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă
totalitatea activelor şi pasivelor către o altă societate existentă, în schimbul emiterii către
participanţii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi şi, dacă este
cazul, al plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii nominale,
a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
b)două sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă
totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi care se înfiinţează, în schimbul emiterii către
participanţii lor a unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi şi, dacă este cazul,
a plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii nominale, a
valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
c)o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor
şi pasivelor către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă capitalul său;
2. divizare totală - operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării fără
lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către două sau mai multe societăţi existente
ori nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proporţionalitate, de
titluri de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în
numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii
nominale contabile echivalente a titlurilor;
3. divizare parţială - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una sau mai
multe ramuri de activitate, către una sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, lăsând cel
puţin o ramură de activitate în societatea cedentă, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe
bază de proporţionalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi,
dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa
valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
4. active şi pasive transferate - activele şi pasivele societăţii cedente care, în urma fuziunii,
divizării totale sau divizării parţiale, sunt integrate unui sediu permanent al societăţii beneficiare,
situat în statul membru al societăţii cedente, şi care contribuie la generarea profiturilor sau
pierderilor luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare;
5. transfer de active - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, totalitatea sau
una ori mai multe ramuri ale activităţii sale către altă societate, în schimbul transferării titlurilor de
participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;
6. schimb de acţiuni - operaţiunea prin care o societate dobândeşte o participaţie în capitalul altei
societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de
participare în societatea respectivă sau, deţinând această majoritate, achiziţionează încă o
participaţie, în schimbul emiterii către participanţii acesteia din urmă, în schimbul titlurilor lor, a
titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de
maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale
contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;
7. societate cedentă - societatea care îşi transferă activele şi pasivele ori care transferă totalitatea
sau una ori mai multe dintre ramurile activităţii sale;
8. societate beneficiară - societatea care primeşte activele şi pasivele sau totalitatea ori una sau
mai multe dintre ramurile de activitate ale societăţii cedente;
9. societate achiziţionată - societatea în care altă societate deţine o participaţie, în urma unui
schimb de titluri de participare;
10. societate achizitoare - societatea care achiziţionează o participaţie, din acţiunile unei societăţi,
în urma unui schimb de titluri de participare;
11. ramură de activitate - totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din
punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independentă, adică o entitate capabilă să
funcţioneze prin propriile mijloace;
12. societate dintr-un stat membru - orice societate care îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
a)are una dintre formele de organizare prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din
prezentul titlu;
b)în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată ca avându-şi sediul
fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei încheiate cu un stat terţ privind evitarea dublei
impuneri, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
c)plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni
sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din
prezentul titlu, sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat de prezentul titlu;
13. transferul sediului social - operaţiunea prin care o societate europeană sau o societate
cooperativă europeană, fără să se lichideze ori fără să creeze o societate nouă, îşi transferă sediul
social din România într-un alt stat membru.
(3)Operaţiunile de fuziune, divizare sub orice formă nu sunt transferuri impozabile pentru diferenţa
dintre preţul de piaţă al elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică numai dacă societatea beneficiară calculează amortizarea şi orice
câştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor transferate, în concordanţă cu dispoziţiile care ar fi
fost aplicate societăţii cedente dacă fuziunea, divizarea sub orice formă nu ar fi avut loc.
(5)În cazul în care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse la calculul
rezultatului fiscal de către societatea cedentă şi nu provin de la sediile permanente din străinătate,
aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către sediul
permanent al societăţii beneficiare situat în România, societatea beneficiară asumându-şi astfel
drepturile şi obligaţiile societăţii cedente.
(6)Referitor la operaţiunile menţionate la alin. (1) lit. a), în situaţia în care societatea cedentă
înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu, aceasta se recuperează de către
sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România.
(7)Atunci când o societate beneficiară deţine o participaţie la capitalul societăţii cedente, veniturile
societăţii beneficiare provenite din anularea participaţiei sale nu se impozitează în cazul în care
participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de 10%.
(8)În cazul schimbului de acţiuni se aplică următoarele:
a)atribuirea, în cazul fuziunii, divizării totale sau al unui schimb de acţiuni, a titlurilor de participare
reprezentând capitalul societăţii beneficiare ori achizitoare unui participant al societăţii cedente sau
achiziţionate, în schimbul unor titluri reprezentând capitalul acestei societăţi, nu reprezintă
transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului IV, după caz;
b)atribuirea, în cazul divizării parţiale, a titlurilor de participare ale societăţii cedente, reprezentând
capitalul societăţii beneficiare, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului
IV, după caz;
c)dispoziţiile lit. a) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o
valoare fiscală mai mare decât valoarea pe care acestea o aveau înainte de fuziune, divizare totală sau
schimb de acţiuni;
d)dispoziţiile lit. b) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite şi
celor deţinute în compania cedentă o valoare fiscală mai mare decât valoarea titlurilor deţinute la
societatea cedentă înainte de divizarea parţială;
e)profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de participare se impozitează
potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului IV, după caz;
f)expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizată pentru calcularea veniturilor sau
pierderilor, în scopul determinării venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al
societăţii.
(9)Dispoziţiile alin. (3)-(8) se aplică şi transferului de active.
(10)În cazul în care activele şi pasivele societăţii cedente din România transferate într-o operaţiune
de fuziune, divizare totală, divizare parţială sau transfer de active includ şi activele şi pasivele unui
sediu permanent situat într-un alt stat membru, inclusiv în statul membru în care este rezidentă
societatea beneficiară, dreptul de impozitare a sediului permanent respectiv revine statului membru
în care este situată societatea beneficiară.
(11)Reguli aplicabile în cazul transferului sediului social al unei societăţi europene sau al unei
societăţi cooperative europene:
a)atunci când o societate europeană sau o societate cooperativă europeană transferă sediul social din
România într-un alt stat membru, acest transfer al sediului social nu reprezintă transfer impozabil
pentru plusvaloarea calculată ca diferenţă între preţul de piaţă al elementelor din activ şi pasiv
transferate şi valoarea lor fiscală, pentru acele active şi pasive ale societăţii europene ori societăţii
cooperative europene, care rămân efectiv integrate unui sediu permanent al societăţii europene sau al
societăţii cooperative europene în România şi care contribuie la generarea profitului ori pierderii
luate în calcul din punct de vedere fiscal;
b)transferul este neimpozabil numai dacă societăţile europene sau societăţile cooperative europene
calculează amortizarea şi orice câştiguri sau pierderi aferente activelor şi pasivelor care rămân efectiv
integrate unui sediu permanent ca şi cum transferul sediului social nu ar fi avut loc;
c)provizioanele sau rezervele care anterior transferului sediului social au fost deduse la calculul
rezultatului fiscal de către societăţile europene ori societăţile cooperative europene şi care nu provin
de la sediile permanente din străinătate pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către
sediul permanent din România al societăţii europene sau al societăţii cooperative europene;
d)referitor la operaţiunile menţionate la alin. (1) lit. b), în situaţia în care o societate europeană sau o
societate cooperativă europeană înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu,
aceasta se recuperează de către sediul permanent al societăţii europene ori al societăţii cooperative
europene situat în România;
e)transferul sediului social al societăţilor europene sau al societăţilor cooperative europene nu trebuie
să determine impozitarea venitului, profitului sau plusvalorii acţionarilor.
(12)Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea, divizarea sub orice
formă, transferul de active sau schimbul de acţiuni:
a)are drept consecinţă frauda şi evaziunea fiscală constatată în condiţiile legii;
b)are drept efect faptul că o societate, implicată sau nu în operaţiune, nu mai îndeplineşte condiţiile
necesare reprezentării angajaţilor în organele de conducere ale societăţii, în conformitate cu
acordurile în vigoare înainte de operaţiunea respectivă. Această prevedere se aplică în măsura în care
în societăţile la care face referire prezentul articol nu se aplică dispoziţiile comunitare care conţin
norme echivalente privind reprezentarea angajaţilor în organele de conducere ale societăţii.
(13)Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 2009/133/CE a Consiliului din 19
octombrie 2009 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor
parţiale, cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din state membre diferite şi
transferului sediului social al unei SE sau SCE între statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria L, nr. 310 din 25 noiembrie 2009, cu amendamentele ulterioare.

(1)Într-o asociere fără personalitate juridică între două sau mai multe persoane juridice române,
veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, conform prevederilor contractului de
asociere.
(2)Veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierii, transmise pe bază de decont
fiecărui asociat, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se iau în calcul pentru determinarea
profitului impozabil al fiecărui asociat. Documentele justificative aferente operaţiunilor asocierii sunt
cele care au stat la baza înregistrării în evidenţa contabilă de către persoana desemnată de asociaţi,
conform prevederilor contractului de asociere.
(3)Persoana juridică română, parteneră într-o asociere cu personalitate juridică, înregistrată într-un
stat străin, la stabilirea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor prezentului titlu, va lua în calcul şi
veniturile/cheltuielile atribuite, respectiv repartizările de profit primite, după caz, conform
prevederilor contractuale.

legislaţiei europene, şi persoanelor juridice străine rezidente în România potrivit locului
conducerii efective
Prevederile referitoare la persoana juridică română cuprinse la art. 23, 24, 32, 34, 38, 39, precum şi
art. 43 se aplică în aceleaşi condiţii şi situaţii persoanelor juridice cu sediul în România, înfiinţate
potrivit legislaţiei europene, şi persoanelor juridice străine rezidente în România potrivit locului
conducerii efective.
Pentru aplicarea art. 24 şi 33 persoanele juridice străine rezidente în România potrivit locului
conducerii efective trebuie să aibă una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1,
respectiv anexa nr. 3, din prezentul titlu.

(1)Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în
România au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil
sediului permanent.
(2)Rezultatul fiscal se determină în conformitate cu regulile stabilite în cap. II al prezentului
titlu, în următoarele condiţii:
a)numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se iau în calcul pentru determinarea
rezultatului fiscal;
b)numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se iau în calcul pentru determinarea
rezultatului fiscal.
(3)Rezultatul fiscal al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată şi
independentă şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea valorii de piaţă a unui
transfer efectuat între persoana juridică străină şi sediul său permanent. La stabilirea valorii de piaţă a
transferului efectuat între persoana juridică străină şi sediul său permanent se au în vedere
prevederile din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi publicat pe site-ul acestei organizaţii la
adresa https://www.oecd.org/ctp/transfer-pricing/45689524.pdf.
(4)În situaţia în care, înainte de sfârşitul unui an fiscal, nu se determină dacă activităţile unui
nerezident în România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile şi
cheltuielile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în situaţia în care durata
legală de 6 luni sau termenul prevăzut în convenţia de evitare a dublei impuneri, după caz, sunt
depăşite. Din impozitul pe profit datorat de sediul permanent, de la începutul activităţii, se scad, dacă
au fost plătite în perioada anterioară înregistrării sediului permanent, potrivit titlului VI, sumele
reprezentând impozite cu reţinere la sursă.
(5)În situaţia în care persoana juridică străină îşi desfăşoară activitatea în România printr-un singur
sediu permanent, acesta este şi sediul permanent desemnat pentru îndeplinirea obligaţiilor care revin
potrivit prezentului titlu.

intermediul mai multor sedii permanente în România
(1)Persoana juridică străină care desfăşoară activitatea prin intermediul mai multor sedii permanente
în România are obligaţia să stabilească unul dintre aceste sedii ca sediu permanent desemnat pentru
îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit prezentului titlu. La nivelul sediului permanent
desemnat se cumulează veniturile, respectiv cheltuielile sediilor permanente aparţinând aceleiaşi
persoane juridice străine.
(2)Rezultatul fiscal al persoanei juridice străine care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul
mai multor sedii permanente se determină la nivelul sediului permanent desemnat să
îndeplinească obligaţiile care îi revin potrivit prezentului titlu, în conformitate cu regulile
stabilite în cap. II, în următoarele condiţii:
a)numai veniturile ce sunt atribuibile fiecărui sediu permanent se transmit spre a fi cumulate de
sediul permanent desemnat pentru a îndeplini obligaţiile fiscale;
b)numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii veniturilor fiecărui sediu permanent se transmit spre
a fi cumulate de sediul permanent desemnat pentru a îndeplini obligaţiile fiscale.
(3)Rezultatul fiscal la nivelul sediului permanent desemnat se determină pe baza veniturilor şi
cheltuielilor înregistrate de fiecare sediu permanent aparţinând aceleiaşi persoane juridice străine, cu
respectarea prevederilor alin. (2), şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea valorii
de piaţă a unui transfer efectuat între persoana juridică străină şi sediul său permanent, conform
prevederilor din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi publicat pe site-ul acestei organizaţii la
adresa https://www.oecd.org/ctp/transfer-pricing/45689524.pdf.
(4)Sediul permanent desemnat în România calculează, declară şi plăteşte obligaţiile ce revin potrivit
titlului II, pe baza veniturilor şi cheltuielilor înregistrate de toate sediile permanente care aparţin
aceleiaşi persoane juridice străine.
(5)În situaţia în care sediul fix care îndeplineşte obligaţiile fiscale potrivit titlului VII constituie şi
sediu permanent în sensul art. 8, sediul fix este şi sediul permanent desemnat pentru îndeplinirea
obligaţiilor care revin potrivit prezentului titlu.

imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, veniturile
din exploatarea resurselor naturale situate în România şi veniturile din vânzarea-cesionarea
titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română
(1)Persoanele juridice străine au obligaţia de a plăti impozit pe profit pentru rezultatul fiscal
aferent următoarelor activităţi/operaţiuni:
a)transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, inclusiv din închirierea sau cedarea
folosinţei proprietăţii sau a oricăror drepturi legate de această proprietate imobiliară;
b)vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, dacă nu
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23 lit. i), în următoarele cazuri:
1. nu se face dovada rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a
dublei impuneri;
2. între România şi statul de rezidenţă al persoanei juridice străine care înstrăinează titlurile de
participare nu este încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;
3. dreptul de impozitare revine României, în condiţiile aplicării prevederilor convenţiilor de
evitare a dublei impuneri;
c)exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv vânzarea-cesionarea oricărui drept
aferent acestor resurse naturale.
(2)Persoana juridică străină care obţine veniturile menţionate la alin. (1) are obligaţia de a declara şi
plăti impozit pe profit, potrivit art. 41 şi 42.

(1)Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se aplică prevederile
convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin.
(2)Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu
permanent sau venituri supuse unui impozit cu reţinere la sursă care, potrivit prevederilor convenţiei
de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar
respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, impozitul
plătit către statul străin, fie direct, fie indirect, prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se scade din
impozitul pe profit determinat potrivit prevederilor prezentului titlu.
(3)Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un
stat din Spaţiul Economic European îşi desfăşoară activitatea în România printr-un sediu permanent
şi acel sediu permanent obţine venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt
stat din Spaţiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în România, cât şi în statul
unde au fost obţinute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde au fost obţinute veniturile,
fie direct, fie indirect, prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce
se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul plătit de un sediu permanent din România
pentru veniturile obţinute dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din
Spaţiul Economic European este dedus în România, dacă:
a)venitul a fost obţinut de sediul permanent din România al unei persoane juridice străine rezidente
într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiul Economic European;
b)venitul a fost obţinut dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat din Spaţiul
Economic European; şi
c)se prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că
impozitul a fost plătit în acel stat membru al Uniunii Europene sau în acel stat din Spaţiul Economic
European.
(5)Prevederile alin. (3) şi (4) nu se aplică sediilor permanente din România ale persoanelor juridice
străine rezidente într-un stat din Spaţiul Economic European, altul decât un stat membru al Uniunii
Europene, cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze
schimbul de informaţii.
(6)Creditul acordat pentru impozitele plătite unui stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi
impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 la profitul
impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu,
sau la venitul obţinut din statul străin. Creditul se acordă din impozitul pe profit calculat pentru anul
în care impozitul a fost plătit statului străin. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un
document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau de către plătitorul de
venit/agentul care reţine la sursă impozitul în situaţia în care autoritatea competentă a statului străin
nu eliberează un astfel de document. Pentru veniturile pentru care nu se realizează reţinerea la sursă,
impozitul plătit în străinătate de persoana juridică se dovedeşte printr-un document justificativ,
eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau prin copia declaraţiei fiscale sau a
documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoţită de documentaţia care
atestă plata acestuia, în situaţia în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează
documentul justificativ.
(7)Când o persoană juridică română realizează profituri dintr-un stat străin prin intermediul unui
sediu permanent care, potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de
România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de
evitare a dublei impuneri metoda scutirii, profiturile vor fi scutite de impozit pe profit în România.

Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este stat membru al
Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România
nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilă doar din veniturile obţinute
de sediul permanent respectiv. În acest caz, pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc
numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se
recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

Dispoziţiile prezentului capitol transpun prevederile Directivei 2016/1.164/UE a Consiliului din 12
iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au
incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
seria L, nr. 193 din 19 iulie 2016, precum şi pe cele ale Directivei 2017/952/UE a Consiliului din 29
mai 2017 de modificare a Directivei (UE) 2016/1.164 în ceea ce priveşte tratamentul neuniform al
elementelor hibride care implică ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L,
nr. 144 din 7 iunie 2017.

(1)Calculul, declararea şi plata impozitului pe profit, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol, se
efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III.
Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la
termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42. Nu intră sub
incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între
prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii
procedurii de lichidare.
(2)Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), pot opta pentru calculul, declararea şi
plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se
efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit,
prevăzut la art. 42.
(3)Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează la
începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2). Opţiunea este
obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea din sistemul anual de declarare şi plată a
impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin.
(1). Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare şi plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la
data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. Contribuabilii care intră sub incidenţa
prevederilor art. 16 alin. (5) comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/
trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, în termen de 30 de zile de la începutul anului
fiscal modificat.
(4)Instituţiile de credit - persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de
credit - persoane juridice străine - au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit anual, cu plăţi
anticipate efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este
termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42.
(5)Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, astfel:
a)persoanele juridice române prevăzute la art. 15 au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit,
anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează
impozitul, cu excepţia celor care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5), care au obligaţia să
depună declaraţia şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv până la data de 25
a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat;
b)contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a
cartofului, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit anual,
până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul, cu
excepţia celor care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5), care au obligaţia să depună
declaraţia şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv până la data de 25 a celei
de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat;
c)contribuabilii prevăzuţi la art. 13 alin. (1) lit. d) au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit
trimestrial, conform alin. (1).
(6)Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), aplică sistemul de declarare şi plată
prevăzut la alin. (1) în anul pentru care se datorează impozit pe profit, dacă în anul precedent
se încadrează în una dintre următoarele situaţii:
a)au fost nou-înfiinţaţi, cu excepţia contribuabililor nou-înfiinţaţi ca efect al unor operaţiuni de
reorganizare efectuate potrivit legii;
b)au înregistrat pierdere fiscală sau nu au datorat impozit pe profit anual, cu excepţia prevăzută la
alin. (11);
c)s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria răspundere că nu desfăşoară activităţi
la sediul social/sediile secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul comerţului
sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz;
d)au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevăzuţi la alin. (4) nou-înfiinţaţi, înfiinţaţi
în cursul anului precedent sau care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală,
respectiv nu au datorat impozit pe profit anual, precum şi cei care în anul precedent au fost plătitori
de impozit pe veniturile microîntreprinderilor efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe
profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei
pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului
pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I-III. Definitivarea şi plata impozitului
pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei
privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii
care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în
care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.
(8)Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu
plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o
pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor
de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează
plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se
efectuează plata, cu excepţia plăţii anticipate aferente trimestrului IV care se declară şi se
plăteşte până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal
modificat. Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) actualizează
plăţile anticipate trimestriale cu ultimul indice al preţurilor de consum comunicat pentru anul
în care începe anul fiscal modificat. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia
se determină plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit anual, conform declaraţiei
privind impozitul pe profit. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se
dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în
care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.
*) Pentru anul fiscal 2017, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%.
*) Pentru anul fiscal 2018, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 103,1%.
*) Pentru anul fiscal 2019, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 102,8%.
*) Pentru anul fiscal 2020, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 103,1%.
*) Pentru anul fiscal 2025, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 104,4%.
*) Pentru anul fiscal 2026, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 106,5%.
(9)În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, plăţile anticipate trimestriale se efectuează în sumă de o
pătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fără a lua în
calcul influenţa ce provine din aplicarea prevederilor art. 21.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a
impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) şi care, în primul an al perioadei obligatorii prevăzute la
alin. (3), înregistrează pierdere fiscală, respectiv nu au datorat impozit pe profit anual, pentru cel deal
doilea an al perioadei obligatorii efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la
nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru
care se efectuează plata anticipată până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru
care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I-III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit
aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind
impozitul pe profit prevăzut la art. 42.
(11)În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut
la alin. (2) şi care, în anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit,
conform legii, iar în anul pentru care se calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai
beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia
se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraţiei privind
impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.
(12)În cazul următoarelor operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii
care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate
efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca bază de
determinare a plăţilor anticipate, potrivit următoarelor reguli:
a)contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice române, începând cu
trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit
datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelaşi an de celelalte
societăţi cedente;
b)contribuabilii înfiinţaţi prin fuziunea a două sau mai multe persoane juridice române însumează
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societăţile cedente. În situaţia în care toate
societăţile cedente înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii nou-înfiinţaţi
determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (10);
c)contribuabilii înfiinţaţi prin divizarea sub orice formă a unei persoane juridice române împart
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă proporţional cu valoarea
activelor şi pasivelor transferate, conform proiectului întocmit potrivit legii. În situaţia în care
societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii nou-înfiinţaţi
determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (10);
d)contribuabilii care primesc active şi pasive prin operaţiuni de divizare sub orice formă a unei
persoane juridice române, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte,
potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe
profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat proporţional cu valoarea
activelor şi pasivelor transferate, conform proiectului întocmit potrivit legii;
e)contribuabilii care transferă, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia sau mai multor societăţi
beneficiare, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii,
recalculează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proporţional cu valoarea activelor şi
pasivelor menţinute de către persoana juridică care transferă activele.
(13)În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit
anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, şi care, în cursul anului, devin sedii permanente
ale persoanelor juridice străine ca urmare a operaţiunilor prevăzute la art. 33, începând cu
trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplică următoarele reguli
pentru determinarea plăţilor anticipate datorate:
a)în cazul fuziunii prin absorbţie, sediul permanent determină plăţile anticipate în baza impozitului
pe profit datorat pentru anul precedent de către societatea cedentă;
b)în cazul divizării totale, divizării parţiale şi transferului de active, sediile permanente determină
plăţile anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă,
recalculat pentru fiecare sediu permanent, proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate,
potrivit legii. Societăţile cedente care nu încetează să existe în urma efectuării unei astfel de
operaţiuni, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii,
ajustează plăţile anticipate datorate potrivit regulilor prevăzute la alin. (12) lit. e).
(14)Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu
plăţi anticipate efectuate trimestrial, implicaţi în operaţiuni transfrontaliere, altele decât cele
prevăzute la alin. (13), aplică următoarele reguli în vederea determinării impozitului pe profit
pentru anul precedent, în baza căruia se determină plăţile anticipate:
a)în cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice străine, începând cu
trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul
precedent, în baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea
absorbantă în anul fiscal precedent celui în care se realizează operaţiunea;
b)contribuabilii care absorb cel puţin o persoană juridică română şi cel puţin o persoană juridică
străină, începând cu trimestrul în care operaţiunea respectivă produce efecte, potrivit legii, însumează
impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru
acelaşi an de celelalte societăţi române cedente;
c)contribuabilii înfiinţaţi prin fuziunea uneia sau mai multor persoane juridice române cu una sau
mai multe persoane juridice străine însumează impozitul pe profit datorat de societăţile române
cedente. În situaţia în care toate societăţile cedente române înregistrează pierdere fiscală în anul
precedent, contribuabilul nou-înfiinţat determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi
(10).
(15)Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5), pentru primul an
fiscal modificat, aplică şi următoarele reguli de declarare şi plată a impozitului pe profit:
a)contribuabilii care declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial şi pentru care anul fiscal
modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului calendaristic, prima lună, respectiv
primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru, pentru care
contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, până la data de 25 inclusiv a
primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplică şi în
cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului IV al
anului calendaristic;
b)contribuabilii care declară şi plătesc impozitul pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate
trimestrial, pentru anul fiscal modificat continuă efectuarea plăţilor anticipate la nivelul celor
stabilite înainte de modificare; în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv
în a treia lună a trimestrului calendaristic, prima lună, respectiv primele două luni ale
trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are
obligaţia declarării şi efectuării plăţilor anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit
datorat pentru anul precedent, pentru fiecare lună a trimestrului, până la data de 25 inclusiv a
primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplică
şi în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului
IV al anului calendaristic.
Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada
cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data
închiderii procedurii de lichidare.
(16)Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligaţia să depună declaraţia
anuală de impozit pe profit pentru perioada prevăzută la art. 16 alin. (6) şi să plătească impozitul pe
profit aferent până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent.
(17)Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaţia să depună
declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la închiderea perioadei
impozabile.
(17¹)Contribuabilii care aplică şi prevederile art. 403 au obligaţia de a calcula, declara şi plăti,
trimestrial, impozitul pe profit stabilit potrivit art. 403, până la data de 25 a lunii următoare
trimestrului pentru care se calculează impozitul. Plata acestui impozit se efectuează într-un cont de
venituri distinct.
(18)Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.
(19)Prin excepţie de la prevederile alin. (18), impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere şi
amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene,
precum şi cele datorate de societăţile în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari,
care realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme
internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte
normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective până la sfârşitul anului fiscal în care se
încheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de împrumut.
(20)Pentru aplicarea sistemului de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi
anticipate efectuate trimestrial, indicele preţurilor de consum necesar pentru actualizarea
plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, până la data de 15
aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.
*) Pentru anul fiscal 2017, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%.
*) Pentru anul fiscal 2021, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 102,4%.
*) Pentru anul fiscal 2023, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 109,6%.
*) Pentru anul fiscal 2026, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor
anticipate în contul impozitului pe profit anual este 106,5%.
*) ATENŢIE! Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 33/2020: "(1)Contribuabilii plătitori de impozit pe profit,
indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut de art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al
anului 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiaşi trimestru, până la termenul scadent
de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiază de o bonificaţie calculată asupra impozitului pe profit datorat,
astfel:
- a) 5% pentru contribuabilii mari stabiliţi potrivit Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 3.609/2016 privind organizarea activităţii de administrare a marilor
contribuabili;
- b) 10% pentru contribuabilii mijlocii stabiliţi potrivit Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 3.610/2016 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor
mijlocii, cu modificările ulterioare;
- c) 10% pentru ceilalţi contribuabili care nu se încadrează la lit. a) şi b).
(11)Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut
la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care achită impozitul
datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv,
pentru trimestrul II, respectiv 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o
bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului datorat trimestrial/plăţii anticipate trimestriale.
(2)Prevederile alin. (1) şi (11) se aplică în mod corespunzător şi pentru contribuabilii care intră sub
incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
ulterioare. Aceşti contribuabili beneficiază de bonificaţia prevăzută în alin. (1) dacă achită impozitul
datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25
aprilie-25 iunie 2020 inclusiv şi, respectiv, în alin. (11), dacă achită impozitul datorat trimestrial/
plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins, după caz, în perioada 26 iunie-25
septembrie 2020 inclusiv şi în perioada 26 septembrie-25 decembrie 2020 inclusiv.
(3)Prevederile alin. (1) şi (11) se aplică în mod corespunzător şi de către contribuabilii care intră sub
incidenţa Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru impozitul pe profit/
plata anticipată trimestrială aferente trimestrelor I, respectiv pentru trimestrele II şi III ale anului
2020, determinat pentru activităţile desfăşurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN
prevăzute de lege.
(4)Pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I al anului 2020,
până la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, contribuabilii beneficiază de o bonificaţie de 10% calculată
asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv.
(5)Contribuabilii care aplică prevederile alin. (1)-(4) determină impozitul pe profit/impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor de plată prin scăderea din impozitul datorat a bonificaţiei calculate
potrivit prezentului articol.
(6)Pentru plătitorii de impozit pe profit, bonificaţia calculată potrivit prezentului articol se înscrie în
mod distinct în declaraţia anuală de impozit pe profit."
(7)Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent anului fiscal prin declaraţia anuală privind
impozitul pe profit, bonificaţia aplicată potrivit prevederilor prezentului articol se scade din valoarea
impozitului pe profit aferent anului fiscal, iar în cazul în care bonificaţia depăşeşte valoarea
impozitului pe profit aferent anului fiscal, suma aferentă bonificaţiei care se ia în calcul este la
nivelul valorii impozitului respectiv. În sensul prezentului alineat, valoarea impozitului pe profit
aferent anului fiscal reprezintă impozitul pe profit după scăderea creditului fiscal extern, impozitului
pe profit scutit sau redus, sumelor reprezentând sponsorizare şi/sau mecenat, burse private, în limita
prevăzută de lege, reducerii conform Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a
TVA, costului de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale.
(8)Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) -(3), în cazul contribuabililor cu anul fiscal modificat care
aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, precum şi în cazul celor cu
anul fiscal modificat care intră sub incidenţa prevederilor art. 41 alin. (10) din Legea nr. 227/2015,
cu modificările şi completările ulterioare, diferenţa de impozit pe profit datorat determinată la
definitivarea impozitului pe profit aferent anului fiscal se consideră impozit pe profit datorat aferent
ultimului trimestru. Acestor contribuabili li se aplică prevederile alin. (1) -(3) pentru diferenţa de
impozit pe profit datorat, determinată la definitivarea impozitului pe profit aferent anului fiscal.
Prevederile prezentului alineat se aplică şi pentru diferenţa de impozit pe profit datorat, determinată
la definitivarea impozitului pe profit aferent anului fiscal, dacă aceasta este plătită până la termenul
scadent cuprins în perioada 26 decembrie 2020-25 februarie 2021 inclusiv.
(9)Contribuabilii prevăzuţi la alin. (8) care au depus declaraţia privind impozitul pe profit fără
aplicarea bonificaţiilor prevăzute la alin. (1) -(3) pot beneficia de acestea, pentru diferenţa de impozit
pe profit datorat determinată la definitivarea impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv, prin
depunerea unei declaraţii rectificative, cu respectarea condiţiilor prevăzute în cadrul acestor alineate.
(10)În sensul prevederilor prezentului articol, bonificaţia se acordă şi pentru impozitul pe profit
datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială, care se stinge cu impozitul pe profit de recuperat din
anii fiscali precedenţi. Aceste prevederi se aplică şi pentru stingerile efectuate pentru impozitul pe
profit datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială aferente trimestrelor I şi II ale anului 2020,
respectiv pentru cele aferente perioadelor scadente prevăzute la alin. (2) pentru contribuabilii cu anul
fiscal modificat, cu impozitul pe profit de recuperat din anii fiscali precedenţi. De aceste prevederi
pot beneficia şi contribuabilii care au depus declaraţia privind impozitul pe profit datorat trimestrial/
plata anticipată trimestrială aferentă trimestrelor I şi/sau II ale anului 2020, respectiv pentru
perioadele scadente prevăzute la alin. (2) pentru contribuabilii cu anul fiscal modificat, fără aplicarea
bonificaţiilor prevăzute la alin. (1) -(3), prin depunerea unei declaraţii rectificative şi cu respectarea
condiţiilor prevăzute în cadrul acestor alineate.

(1)Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25
martie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 41 alin. (5) lit. a) şi b),
alin. (16) şi (17), care depun declaraţia anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în
cadrul acestor alineate.
(2)Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) au obligaţia să depună o
declaraţie anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal
respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat,
cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 41 alin. (5) lit. a) şi b), alin. (16) şi (17), care depun
declaraţia anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.
(3)Contribuabilii care efectuează cheltuieli potrivit art. 25 alin. (4) lit. ţ), sponsorizări şi/sau acte de
mecenat au obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/
sponsorizărilor/mecenatului aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective, precum şi,
după caz, aferentă anului în care se aplică prevederile art. 25 alin. (4) lit. i), până la termenele
prevăzute la alin. (1) şi (2). Modelul şi conţinutul declaraţiei informative se aprobă prin ordin al
preşedintelui A.N.A.F.
(4)În cazul în care valoarea stabilită potrivit art. 25 alin. (4) lit. i), diminuată cu sumele reportate,
după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit,
în limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat până la
termenele de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/
formulare de redirecţionare. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea
poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă. Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din
impozitul pe profit revine organului fiscal competent. Redirecţionarea impozitului pe profit pentru
sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi
efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către
organul fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit
art. 25 alin. (41). Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin
ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(4¹)În situaţia în care, ulterior depunerii formularului de redirecţionare potrivit alin. (4), impozitul pe
profit datorat al anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării
acestuia, iar contribuabilii au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată,
potrivit legii, aceştia datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe profit care a fost
redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de impozit pe profit
care a fost redirecţionată în plus faţă de sumele care pot fi redirecţionate, potrivit legii, se stabileşte
prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(5)Prin excepţie de la alin. (1) şi (2), pentru impozitul pe profit stabilit potrivit art. 403, contribuabilii
nu au obligaţia declarării acestuia prin declaraţia anuală de impozit pe profit.

Fiecare membru al grupului trebuie să se supună controlului fiscal competent şi să răspundă separat
şi în solidar pentru plata impozitului pe profit datorat de grupul fiscal pentru perioada cât aparţine
respectivului grup fiscal. Organul fiscal competent în administrarea persoanelor care fac parte din
grupul fiscal este organul fiscal desemnat în acest scop în conformitate cu prevederile Legii nr.
207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile prezentului capitol nu se aplică atunci când opţiunea privind aplicarea sistemului de
consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit are ca scop frauda şi evaziunea fiscală.

(1)O persoană juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică română are obligaţia
să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat, astfel cum se
prevede în prezentul articol.
(2)Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra
dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se
plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte
dividendul.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii,
nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe
dividende aferent se plăteşte, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la
data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea
dividendelor. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite şi neplătite până la sfârşitul
anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului fiscal respectiv,
calendaristic sau modificat, după caz, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (4) lit. a) şi b).
(4)Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană
juridică română unei alte persoane juridice române, dacă, la data plăţii dividendelor, fiecare
dintre aceste persoane îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)persoana juridică beneficiară a dividendelor:
(i)deţine minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice române care plăteşte
dividendele, pe o perioadă de un an împlinit până la data plăţii acestora inclusiv;
(ii)este constituită ca o «societate pe acţiuni», «societate în comandită pe acţiuni», «societate cu
răspundere limitată», «societate în nume colectiv», «societate în comandită simplă» sau are forma de
organizare a unei alte persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(iii)plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care
substituie impozitul pe profit;
b)persoana juridică care plăteşte dividendele:
(i)este constituită ca o «societate pe acţiuni», «societate în comandită pe acţiuni», «societate cu
răspundere limitată», «societate în nume colectiv», «societate în comandită simplă» sau are forma de
organizare a unei alte persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(ii)plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care
substituie impozitul pe profit.
(5)Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii
administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative.
(6)[textul din Art. 43, alin. (6) din titlul II, capitolul V a fost abrogat la 01-ian-2016 de Art. I, punctul
3. din Ordonanta urgenta 50/2015]

Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe
profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 31. Pierderea fiscală netă
este diferenţa dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire şi profitul impozabil total în
aceeaşi perioadă.

(1)Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale,
pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele
devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor
respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu
valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.
(2)Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenţie amortizabile
şi care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora conform
prevederilor legale, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenţie, până la
data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaţia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe
amortizabile cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de utilizare. În cazul în
care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculează şi se
stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii.
(3)Pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2013, de sediile permanente care aparţin
aceleiaşi persoane juridice străine, care au aplicat prevederile art. 37, rămasă nerecuperată la data de
30 iunie 2013, se recuperează pe perioada rămasă din perioada iniţială de 7 ani, în ordinea
înregistrării acesteia.
(4)În aplicarea prevederilor art. 22, pentru activele care se realizează pe parcursul mai multor ani
consecutivi şi care sunt puse în funcţiune în anul 2016, se ia în considerare valoarea acestora
înregistrată începând cu 1 iulie 2014. Scutirea de impozit a profitului reinvestit se aplică şi în cazul
activelor produse/achiziţionate în perioada 1 iulie 2014 - 31 decembrie 2015 inclusiv şi puse în
funcţiune în anul 2016.
(5)Prevederile art. 29 alin. (4) şi (5) se aplică pentru contractele încheiate începând cu data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(6)Sistemul de consolidare fiscală se aplică astfel:
a)pentru contribuabilii care intră sub incidenţa art. 16 alin. (1), începând cu anul fiscal 2022, potrivit
cererii;
b)pentru contribuabilii care intră sub incidenţa art. 16 alin. (5), cu prima zi a anului fiscal modificat
care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2022, potrivit cererii.
(7)Contribuabilii care la determinarea impozitului pe profit aferent anului 2020 scad costul de
achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anii 2018 şi
2019, potrivit Legii nr. 153/2020, pentru care au aplicat în anii respectivi prevederile art. 22, adaugă
la impozitul datorat şi valoarea impozitului pe profit scutit aferent acestor aparate.
(8)Prin excepţie de la prevederile art. 41 alin. (8), contribuabilii care declară şi plătesc impozitul pe
profit anual, cu plăţi anticipate, şi care intră sub incidenţa prevederilor art. I din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/
creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, efectuează plata
anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat la nivelul sumei rezultate din
aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata
anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă
şi pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3).
Aplicarea regulii de calcul a plăţii anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv
cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, şi se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul
fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.
(9)Sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020, se completează cu «Alte sume care se scad din
impozitul pe profit, potrivit legislaţiei în vigoare».
(10)Pentru determinarea impozitului pe profit datorat de grupul fiscal, potrivit cap. IV1 "Reguli
privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit" din titlul II, pe perioada aplicării
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020, fiecare membru al grupului fiscal
determină şi comunică persoanei juridice responsabile suma reprezentând impozitul pe profit redus,
potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020, în funcţie de situaţia individuală.
(11)Prin excepţie de la termenul prevăzut la art. 429 alin. (4), în cazul în care cel puţin unul din
membrii grupului fiscal intră sub incidenţa prevederilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor
proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, pe perioada aplicării prevederilor
respective, persoana juridică responsabilă este obligată să depună declaraţia anuală consolidată până
la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei de-a şasea luni
inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz. În această situaţie, pentru grupul fiscal
care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit trimestrial, comunicarea către
persoana juridică responsabilă a rezultatului fiscal pentru trimestrul IV de către membrii grupului
fiscal se efectuează până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a
celei de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz.
(12)Persoanele juridice prevăzute la art. 41 alin. (16) şi (17) care intră sub incidenţa prevederilor art.
I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 nu aplică prevederile art. I alin. (13) lit. a) ale
acestei ordonanţe şi au obligaţia să depună declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească
impozitul pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.
(13)În cazul burselor private, prevederile art. 25 alin. (12) se aplică pentru cele acordate până la data
de 31 decembrie 2023 inclusiv, respectiv până la sfârşitul anului fiscal modificat care se încheie în
anul 2024.
(14)Prevederile art. 26 alin. (1) lit. f) se aplică şi pentru determinarea rezultatului fiscal şi a
impozitului pe profit aferent anului fiscal 2023.
(15)Depunerea formularului/formularelor de redirecţionare a impozitului pe profit aferent anului
2023/anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024 se efectuează până la termenele prevăzute la
art. 42 alin. (4).
(16)Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând burse/aparate de marcat electronice fiscale, rămase
de reportat, potrivit legii, se scad din impozitul pe profit este anul fiscal 2023, respectiv anul fiscal
modificat care se încheie în anul 2024.
(17)Sumele reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii,
după scăderea din impozitul pe profit aferent anului fiscal 2023/anului fiscal modificat care se
încheie în anul 2024, reprezintă elemente similare cheltuielilor începând cu anul 2024, respectiv
începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024. În acest caz, cheltuielile reprezentând
amortizarea fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale sunt cheltuieli nedeductibile la calculul
rezultatului fiscal.
(18)Începând cu 1 ianuarie 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, sumele care se scad
din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 153/2020, nu mai cuprind bursele private şi costul de achiziţie a aparatelor de marcat
electronice fiscale.
(19)Costurile excedentare ale îndatorării reportate la 31 decembrie 2023 potrivit prevederilor art. 402
se alocă, pentru aplicarea alin. (4) al acestui articol în anii fiscali următori, plafonului deductibil
reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.
(20)Prevederile art. 181 alin. (111) se aplică şi pentru determinarea impozitului minim pe cifra de
afaceri aferent anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024.
(21)Contribuabilii care intră sub incidenţa art. 461 şi art. 462 din titlul II1, pe perioada aplicării
acestor prevederi, sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor art. 181.
(21¹)Contribuabilii care au scăzut valoarea imobilizărilor în curs de execuţie/activelor potrivit
indicatorilor I şi A din cadrul art. 181 alin. (3), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026
inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv din
cadrul art. 462 alin. (2), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a
anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, au obligaţia de a păstra în
patrimoniu activele respective pe perioada rămasă din perioada egală cu jumătate din durata
de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult
de 5 ani. În cazul nerespectării obligaţiei, pentru sumele respective se recalculează impozitul
minim pe cifra de afaceri/impozitul specific pe cifra de afaceri şi, după caz, se percep creanţe
fiscale accesorii potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codului de procedură fiscală, cu
modificările şi completările ulterioare, de la trimestrul/anul scăderii acestora, potrivit
prevederilor art. 181 alin. (3), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a
anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv potrivit prevederilor art. 462 alin. (2), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal
modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv. În acest caz, contribuabilul are obligaţia
depunerii declaraţiei fiscale rectificative. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele care
se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:
a)sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
b)sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;
c)sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste situaţii sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate,
contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
d)sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii prevăzute de lege.
(21²)
Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacţii/operaţiuni care au finanţat achiziţia/
producţia imobilizărilor în curs de execuţie/activelor stabilite potrivit prevederilor art. 181 alin. (3) şi
(12), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se
încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv potrivit prevederilor art. 462 alin. (2), în vigoare până la data
de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027
inclusiv, se alocă, pentru aplicarea prevederilor art. 402 alin. (4) în anii fiscali următori, plafonului
deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.
(22)În cazul grupului fiscal, prevederile art. 461 şi 462 din titlul II1 se aplică în mod corespunzător
de către membri, în funcţie de situaţia individuală.
(23)Începând cu anul fiscal 2025, respectiv anul fiscal modificat care începe în anul 2025, trimiterea
la prevederile art. 183 alin. (2) şi (9) din cadrul art. 402 se consideră efectuată la prevederile art. 462
alin. (2) şi (7).
(24)
[textul din Art. 45, alin. (24) din titlul II, capitolul VI a fost abrogat la 01-ian-2026 de Art. VI,
punctul 1. din Ordonanta urgenta 89/2025]

conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară
Sumele înregistrate în rezultatul reportat din provizioane specifice, ca urmare a implementării
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a
contabilităţii, în soldul creditor al contului Rezultatul reportat din provizioane specifice, reprezentând
diferenţele dintre valoarea provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit
Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi
plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de
credit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ajustările pentru depreciere, evidenţiate la data de
1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor internaţionale de raportare financiară, aferente elementelor
pentru care au fost constituite respectivele provizioane specifice, sunt tratate ca rezerve, acestea
urmând să fie impozitate potrivit art. 26 alin. (5), iar sumele înregistrate în soldul debitor al contului
Rezultatul reportat din provizioane specifice, reprezentând diferenţele dintre valoarea provizioanelor
specifice determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului Băncii Naţionale a
României nr. 3/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ajustările pentru depreciere,
evidenţiate la data de 1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor internaţionale de raportare financiară,
aferente elementelor pentru care au fost constituite respectivele provizioane specifice, reprezintă
elemente similare cheltuielilor, în mod eşalonat, în tranşe egale, pe o perioadă de 3 ani.

(1)În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care
îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a)[textul din Art. 47, alin. (1), litera A. din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, subpunctul
III.., punctul 6. din Ordonanta urgenta 79/2017]
b)[textul din Art. 47, alin. (1), litera B. din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, subpunctul
III.., punctul 6. din Ordonanta urgenta 79/2017]
c)a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 250.000 euro, respectiv 100.000 euro
începând cu 1 ianuarie 2026. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel
valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
d)capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativteritoriale;
e)nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti, potrivit legii.
f)[textul din Art. 47, alin. (1), litera F. din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2025 de Art. 64, punctul 3.
din Ordonanta urgenta 156/2024]
g)are cel puţin un salariat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3);
h)are asociaţi/acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor
de participare sau al drepturilor de vot şi este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/
acţionari să aplice prevederile prezentului titlu;
i)a depus în termen situaţiile financiare anuale, dacă are această obligaţie potrivit legii.
(1¹)În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) limita privind veniturile realizate se verifică luând în
calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor
legate cu aceasta, iar elementele care se iau în calcul sunt cele care constituie baza impozabilă
prevăzută la art. 53. În sensul prezentului titlu, persoana juridică română este legată cu o altă
persoană dacă există oricare dintre următoarele raporturi (N.R. se aplică pentru verificarea
condiţiei de la art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările
şi completările ulterioare, inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal 2024):
a)persoana juridică română care verifică condiţia deţine la o altă persoană juridică română, direct şi/sau
indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau aceasta
are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/majoritatea membrilor consiliului de
administraţie, de conducere ori de supraveghere al acelei alte persoane juridice române;
b)persoana juridică română care verifică condiţia este deţinută de o altă persoană juridică română,
direct şi/sau indirect, cu peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de
vot, sau, la persoana juridică română care verifică condiţia, această altă persoană juridică română are
dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/majoritatea membrilor consiliului de administraţie,
de conducere ori de supraveghere;
c)persoana juridică română care verifică condiţia este legată cu o altă persoană juridică română dacă o
persoană deţine, în mod direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare
sau al drepturilor de vot, sau are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/majoritatea
membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere atât la prima persoană
juridică, cât şi la cea de-a doua persoană juridică. În situaţia în care persoana care deţine titlurile de
participare/drepturile de vot sau de numire/revocare este o persoană juridică română, persoana juridică
română care verifică condiţia cumulează şi veniturile acestei persoane;
d)persoana juridică română care verifică condiţia dacă are unul sau mai mulţi acţionari/asociaţi care
deţin, direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor
de vot ale acestei persoane juridice române, acţionari/asociaţi care desfăşoară şi activitate economică
prin intermediul unei persoane fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale/altei
forme de organizare a unei activităţi economice, fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în
vigoare. În această situaţie, veniturile înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile sau
norma anuală de venit, stabilită/ajustată/redusă, potrivit prevederilor titlului IV, ale/a persoanei fizice
autorizate/întreprinderii individuale/întreprinderii familiale/altei forme de organizare a unei activităţi
economice fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare, se cumulează cu cele
realizate de persoana juridică română/alte întreprinderi legate.
(2)[textul din Art. 47, alin. (2) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53, punctul 31. din

(1)Impozitul reglementat de prezentul titlu este opţional.
(2)Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu
anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin.
(1) şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1
ianuarie 2023, potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2¹)Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opţiunea
putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepţiile prevăzute la art. 52. Opţiunea se
comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de
procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
(2²)Microîntreprinderile care au desfăşurat, până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, activităţi
corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, 5520 - Facilităţi
de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi
tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activităţi de alimentaţie (catering)
pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri şi alte activităţi de servire a
băuturilor aplică condiţia de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor,
prevăzută la alin. (2), începând cu anul fiscal 2024.
(2³)Prin excepţie de la prevederile art. 52, respectiv de la art. 47 alin. (1) şi alin. (4),
microîntreprinderea care se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului, potrivit
prevederilor legale, continuă să fie plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru
întreaga perioadă în care înregistrează această situaţie de inactivitate.
(3)O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile
microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d) şi
h) sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerţului, iar cea de la lit. g) în termen de 30 de zile
inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
(3¹)În sensul prezentului titlu, în cazul în care raportul de muncă este suspendat, potrivit legii, condiţia
referitoare la deţinerea unui salariat se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai mică
de 30 de zile şi situaţia este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. În caz contrar sunt
aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 52 alin. (2).
(3²)O microîntreprindere care s-a aflat în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului,
potrivit prevederilor legale, continuă să fie plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor de
la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii de reluare a activităţii, dacă îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d), h) şi i), iar pe cea de la lit. g) în termen de 30 de zile inclusiv de la
data înregistrării menţiunii în Registrul Comerţului.
(4)[textul din Art. 48, alin. (4) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, subpunctul III..,
punctul 9. din Ordonanta urgenta 79/2017]
(5)[textul din Art. 48, alin. (5) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, subpunctul III..,
punctul 9. din Ordonanta urgenta 79/2017]
(5¹)[textul din Art. 48, alin. (5¹) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, subpunctul III..,
punctul 9. din Ordonanta urgenta 79/2017]
(5²)[textul din Art. 48, alin. (5²) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, subpunctul III..,
punctul 9. din Ordonanta urgenta 79/2017]
(6)
[textul din Art. 48, alin. (6) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, subpunctul III.., punctul
9. din Ordonanta urgenta 79/2017]
(7)[textul din Art. 48, alin. (7) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. I, punctul 12. din
Ordonanta 16/2022]
(8)[textul din Art. 48, alin. (8) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. I, punctul 12. din
Ordonanta 16/2022]

Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplică
asupra bazei impozabile determinate potrivit art. 53.

(1)Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.
(2)În cazul unei microîntreprinderi care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este
perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.

(1)Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%.
(1¹)[textul din Art. 51, alin. (1¹) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2026 de Art. I, punctul 5. din
Ordonanta urgenta 89/2025]
(2)
[textul din Art. 51, alin. (2) din titlul III a fost abrogat la 24-dec-2020 de Art. I, punctul 22. din Legea
296/2020]
(3)[textul din Art. 51, alin. (3) din titlul III a fost abrogat la 24-dec-2020 de Art. I, punctul 22. din
Legea 296/2020]
(4)În sensul prezentului titlu, prin salariat se înţelege persoana angajată cu contract individual
de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Condiţia se consideră îndeplinită şi în cazul
microîntreprinderilor care:
a)au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parţial dacă fracţiunile de normă
prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b)au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remuneraţia acestora
este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
(4¹)[textul din Art. 51, alin. (4¹) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2026 de Art. I, punctul 5. din
Ordonanta urgenta 89/2025]
(4²)[textul din Art. 51, alin. (4²) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2026 de Art. I, punctul 5. din
Ordonanta urgenta 89/2025]
(4³)[textul din Art. 51, alin. (4³) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2026 de Art. I, punctul 5. din
Ordonanta urgenta 89/2025]
(5)[textul din Art. 51, alin. (5) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. I, punctul 14. din
Ordonanta 16/2022]
(6)[textul din Art. 51, alin. (6) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. I, punctul 14. din
Ordonanta 16/2022]

anului
(1)Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro,
respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, aceasta datorează impozit pe profit începând cu
trimestrul în care s-a depăşit această limită, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare
să aplice prevederile prezentului titlu.
(2)În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută
la art. 47 alin. (1) lit. g) şi/sau nu a depus în termen situaţiile financiare anuale pentru exerciţiul
financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligaţie potrivit legii,
microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită
oricare dintre aceste condiţii.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru o microîntreprindere cu un singur salariat, al cărui
raport de muncă încetează, condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) se consideră îndeplinită dacă, în
termen de 30 de zile de la încetarea raportului de muncă, este angajat un nou salariat cu contract
individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12
luni.
(4)Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfăşoare activităţi dintre cele prevăzute
de art. 47 alin. (3) lit. f)-i) datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.
(5)Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la
începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la
închiderea exerciţiului financiar precedent.
(5¹)În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului, se găseşte în situaţia prevăzută la art. 47 alin. (1
1), suplimentar faţă de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 250.000
euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în
calcul veniturile acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.
(5²)În aplicarea prevederilor alin. (51), împreună cu veniturile întreprinderilor legate cu
microîntreprinderea care se găseşte în situaţia prevăzută la art. 47 alin. (11) lit. d) se cumulează şi o
pătrime din norma anuală de venit stabilită/ajustată/redusă pentru anul fiscal curent a persoanelor fizice
autorizate/întreprinderilor individuale/întreprinderilor familiale/altor forme de organizare a unei
activităţi economice fără personalitate juridică, autorizate potrivit legilor în vigoare, care datorează
impozit pe baza normei anuale de venit, potrivit prevederilor titlului IV.(N.R. se aplică pentru
verificarea condiţiei de la art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal
2024)
(6)Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se încadrează în prevederile
alin. (1), (2), (4) şi (7) se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu
trimestrul respectiv.
(7)În situaţia în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociaţii/acţionarii unei microîntreprinderi
deţine, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot şi la alte microîntreprinderi, asociaţii/acţionarii trebuie să stabilească
microîntreprinderea/microîntreprinderile care iese/ies de sub incidenţa prezentului titlu şi care urmează
să aplice prevederile titlului II începând cu trimestrul în care se înregistrează situaţia respectivă, astfel
încât condiţia de deţinere a unei singure microîntreprinderi să fie îndeplinită. Ieşirea din sistemul de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor se comunică organului fiscal competent, potrivit
prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(1)Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din
orice sursă, din care se scad:
a)veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b)veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
c)veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d)veniturile din subvenţii;
e)veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care
persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
e1)veniturile din ajustări pentru pierderi aşteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele
juridice române care desfăşoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil
sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor.
f)veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g)veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h)veniturile din diferenţe de curs valutar;
i)veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute,
rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
j)valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
k)veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii, titulari iniţiali
aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora;
l)despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
m)veniturile obţinute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei
impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
n)dividendele primite de la o persoană juridică română.
o)dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată într-un alt stat
membru al Uniunii Europene, în măsura în care atât microîntreprinderea, cât şi filiala îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 24; dispoziţiile prezentei litere prevalează faţă de cele ale lit. m).
(2)Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă
determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele:
a)valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609", potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
b)în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care îşi
încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile
financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din
evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare
de impozit pe profit, potrivit art. 52, această diferenţă reprezintă elemente similare veniturilor în primul
trimestru pentru care datorează impozit pe profit; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de
impozit pe profit, potrivit art. 52, în primul trimestru al anului fiscal, diferenţa respectivă nu reprezintă
elemente similare veniturilor în acest prim trimestru;
c)rezervele, cu excepţia celor reprezentând facilităţi fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva
legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul
profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare
de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei
rezervei, distribuirii acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui altui motiv;
d)rezervele reprezentând facilităţi fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost şi
plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire
către participanţi sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situaţia
în care rezervele fiscale sunt menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru
determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.
(3)[textul din Art. 53, alin. (3) din titlul III a fost abrogat la 23-aug-2020 de Art. I, punctul 2. din Legea
153/2020]

microîntreprinderilor
(1)Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) şi la art. 52 alin. (1) se iau în calcul aceleaşi elemente care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53.
(2)Verificarea aplicării prevederilor art. 47 alin. (1) lit. h) şi i), alin. (4) şi art. 52 alin. (7) se efectuează
pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(3)Pentru anul fiscal 2025/2026, limita veniturilor realizate, reprezentând echivalentul în lei a 250.000
euro, respectiv echivalentul în lei a 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, se verifică pe baza
veniturilor realizate de către persoana juridică română la data de 31 decembrie 2024, respectiv la data
de 31 decembrie 2025. Condiţia referitoare la ponderea veniturilor din consultanţă şi/sau management
în veniturile totale, de la data de 31 decembrie 2024, nu se aplică pentru calculul limitei de 250.000
euro.
(4)Începând cu 1 ianuarie 2025, în aplicarea prevederilor art. 48 alin. (22), se au în vedere, după caz, şi
activităţile corespunzătoare codurilor CAEN 5611 - Restaurante, 5612 - Activităţi ale unităţilor mobile
de alimentaţie, 5622 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a.

(1)Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal, precum şi microîntreprinderile care
intră sub incidenţa prevederilor art. 52 comunică organelor fiscale competente aplicarea/ieşirea din
sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură
fiscală.
(2)Persoanele juridice române comunică organelor fiscale competente aplicarea sistemului de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru
care se plăteşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
*) Pentru anul 2024, termenul prevăzut la art. 55 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 227/2015 se prorogă până
la data de 15 aprilie 2024 inclusiv. Contribuabilii care au comunicat organelor fiscale competente
aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv ieşirea din sistemul de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei
ordonanţe de urgentă, depun, după caz, o nouă declaraţie de menţiuni pentru încadrarea în condiţiile
prevăzute la art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3)În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse la art. 47 alin. (1) lit. d) şi e) nu
mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.
(4)Microîntreprinderile care, în anul 2023, devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a
neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 47 alin. (1) comunică organelor fiscale competente ieşirea din
sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului
fiscal 2023.
(5)Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii
condiţiilor prevăzute la art. 47 sau ca urmare a exercitării opţiunii comunică organelor fiscale
competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de
31 martie inclusiv a anului fiscal următor.
*) Pentru anul 2024, termenul prevăzut la art. 55 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 227/2015 se prorogă până
la data de 15 aprilie 2024 inclusiv. Contribuabilii care au comunicat organelor fiscale competente
aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv ieşirea din sistemul de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei
ordonanţe de urgentă, depun, după caz, o nouă declaraţie de menţiuni pentru încadrarea în condiţiile
prevăzute la art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare.

(1)Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
(1¹)
[textul din Art. 56, alin. (1¹) din titlul III a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53, punctul 43. din

(1)Microîntreprinderile sunt obligate să tină evidenta amortizării fiscale, potrivit art. 28 al titlului II.
(2)Pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite către o persoană juridică
română, microîntreprinderile sunt obligate să aplice prevederile art. 43 al titlului II.

Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt numite în
continuare contribuabili:
a)persoanele fizice rezidente;
b)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu
permanent în România;
c)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d)persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 129.

(1)Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică
următoarelor venituri:
a)în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obţinute din
orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
b)în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obţinute din
orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care acestea devin
rezidenţi în România;
c)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul
unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în România, venitului
salarial net din această activitate dependentă;
e)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 58 lit. d), venitului
determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2)Persoana fizică nerezidentă care îndeplineşte condiţia de rezidenţă prevăzută la art. 7 pct. 28 lit. b)
este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi
din afara României, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în
România.
(2¹)Persoana fizică nerezidentă care îndeplineşte condiţia de rezidenţă prevăzută la art. 7 pct. 28 lit.
c) este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi
din afara României, începând cu prima zi a sosirii în România.
(3)Fac excepţie de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenţi ai unor
state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile
prevederile convenţiilor.
(4)Persoana fizică nerezidentă care a îndeplinit pe perioada şederii în România condiţiile de rezidenţă
potrivit art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) va fi considerată rezidentă în România până la data la care persoana
fizică părăseşte România. Această persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea
competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării
din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total
183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, şi nu va mai face dovada schimbării
rezidenţei fiscale într-un alt stat.
(5)Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei
într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată în
continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din
afara României, până la data schimbării rezidenţei. Această persoană are obligaţia completării şi
depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30
de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în
străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, şi
va face dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un alt stat.
(6)Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să
îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală
competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea
fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat.
Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.
(7)Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei
într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri este obligată în
continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din
afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în
următorii 3 ani calendaristici. Această persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea
competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării
din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total
183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:
1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
a)activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere;
a1)venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b)salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3);
c)pensii;
d)activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în
mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;
e)transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire,
prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii;
2.
[textul din Art. 60, punctul 2. din titlul IV, capitolul I a fost abrogat la 01-ian-2025 de Art. 64,
punctul 7. din Ordonanta urgenta 156/2024]
3. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la
art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare,
definită conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, potrivit procedurii stabilite prin ordin comun al
ministrului finanţelor publice şi al ministrului cercetării şi inovării, în următoarele condiţii:
a)scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetaredezvoltare
şi inovare, astfel cum este definit în Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu
indicatori de rezultat definiţi;
b)scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare
şi inovare, evidenţiate distinct în bugetul proiectului;
c)statul de plată aferent veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, obţinute de fiecare angajat din
activităţile desfăşurate în proiectul de cercetare-dezvoltare şi inovare, se întocmeşte separat pentru
fiecare proiect.
*) Prevederile art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare,
astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 136/2017, se aplică începând cu veniturile realizate
din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii următoare intrării în vigoare a prezentei legi.
4.
[textul din Art. 60, punctul 4. din titlul IV, capitolul I a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. I,
punctul 23. din Ordonanta 16/2022]
5.
[textul din Art. 60, punctul 5. din titlul IV, capitolul I a fost abrogat la 01-ian-2025 de Art. 64,
punctul 7. din Ordonanta urgenta 156/2024]
6. Prosumatorii persoane fizice, altele decât cele organizate conform Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 182/2016, pentru veniturile obţinute din vânzarea energiei electrice la
furnizorii de energie electrică cu care respectivii prosumatori au încheiate contracte de furnizare a
energiei electrice, dacă centralele electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile
pe care le deţin au puterea electrică instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum.
7.
[textul din Art. 60, punctul 7. din titlul IV, capitolul I a fost abrogat la 01-ian-2025 de Art. 64,
punctul 7. din Ordonanta urgenta 156/2024]
*) Prin derogare de la prevederile art. 60, pe perioada stării de urgenţă instituite prin decret emis de
Preşedintele României, pentru indemnizaţiile prevăzute la art. XI alin. (1) şi art. XV din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum
şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare,
şi la art. 3 din Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea
copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările
ulterioare, suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv din bugetul de stat, nu se acordă
facilităţi fiscale. Prevederile se aplică indemnizaţiilor acordate din bugetul de asigurări pentru şomaj
sau bugetul de stat începând cu luna aprilie 2020.
*) OUG 111/2021: Prin derogare de la prevederile art. 60, 1381 şi art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea
nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru indemnizaţiile prevăzute la art. 1 alin.
(1) şi art. 6 alin. (1) şi (2) suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv bugetul de stat
alocat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, nu se acordă facilităţi fiscale.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt
următoarele:
a)venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
a1)venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite potrivit art. 70;
b)venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76;
c)venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
d)venituri din investiţii, definite conform art. 91;
e)venituri din pensii, definite conform art. 99;
f)venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;
g)venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 108;
h)venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111;
i)venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117.

În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a)ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, primite de la bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte
fonduri publice sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele
de aceeaşi natură primite de la organizaţii neguvernamentale, potrivit statutelor proprii, sau de la alte
persoane;
b)indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii, persoanelor fizice,
altele decât cele care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor;
c)indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav,
îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, potrivit legii;
d)recompense acordate conform legii din fonduri publice;
e)veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma
deşeurilor care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri
publice;
f)veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite ca urmare a predării deşeurilor din patrimoniul
personal, altele decât metale feroase şi neferoase şi aliajele acestora din patrimoniul personal,
încadrate ca deşeuri potrivit legii, prevăzute la art. 114;
g)sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice
alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de
asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare;
h)despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu
material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
i)sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;
j)sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale,
precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
k)pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate în cazurile
de invaliditate sau de deces pentru personalul participant, potrivit legii, la misiuni şi operaţii în afara
teritoriului statului român, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces, survenite în
timpul sau din cauza serviciului, personalului încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în
gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin
contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative
şi cele finanţate de la bugetul de stat;
l)sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat, conform legii;
m)veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi
mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare şi/sau
aurului de investiţii prevăzute la cap. V - Venituri din investiţii, precum şi altele decât cele definite la
cap. IX - Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi nici veniturile
primite ca urmare a transmiterii prin acte pentru cauză de moarte a posesiei de fapt notate, în
condiţiile legii, de autorul succesiunii în cartea funciară;
n)drepturile în bani şi în natură primite de:
- militarii în termen, soldaţii şi gradaţii profesionişti care urmează modulul instruirii individuale,
elevii, studenţii şi cursanţii instituţiilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională;
- personalul militar, militarii în termen, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, rezerviştii, pe timpul concentrării sau mobilizării;
o)bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru
instituţionalizat;
o1)bursele, premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/
protecţie şi altele asemenea primite de elevi pe parcursul învăţământului profesional şi tehnic şi elevi/
studenţi pe parcursul învăţământului dual preuniversitar/universitar, potrivit reglementărilor legale
din domeniul educaţiei naţionale;
p)sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur de investiţii, primite cu titlu de moştenire ori
donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică reglementările
prevăzute la art. 111 alin. (2) şi (3);
q)veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile
desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor
generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este
parte;
r)veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi
institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum şi veniturile în valută primite de
personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trimis în
misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
s)veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile
desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora de oficial să fie
confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
ş)veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în
conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu
organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
t)veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de
corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din
astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor
Externe;
ţ)sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
u)subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate
cu legislaţia în vigoare;
v)veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură, stabilite potrivit legii, primite de
persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii, orfanii şi văduvele de război, accidentaţii de
război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată
cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, persoanele
care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului
Muncii în perioada 1950-1961 şi soţiile celor decedaţi, urmaşii eroilor-martiri, răniţii şi luptătorii
pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească
anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, precum şi persoanele persecutate de către regimurile
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;
w)
premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice/
paralimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea
realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe locurile 1-6 la campionatele europene,
campionatele mondiale şi jocurile olimpice/paralimpice, precum şi calificarea şi participarea la
turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile
olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive. De asemenea, nu sunt venituri impozabile primele
şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi
de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale
loturilor reprezentative ale României. Au acelaşi regim fiscal primele acordate sportivilor,
antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, din sumele încasate de
cluburi ca urmare a calificării şi participării la competiţii intercluburi oficiale europene sau mondiale;
x)premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi
studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în
cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
y)prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ,
în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de
credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu
modificările şi completările ulterioare;
z)alte venituri care nu sunt impozabile, astfel cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

(1)Transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu generează venituri
impozabile, în înţelesul prezentului titlu, la momentul transferului, pentru părţile implicate, respectiv
constituitor şi fiduciar, în cazul în care părţile respective sunt contribuabili potrivit prezentului titlu.
(2)Remuneraţia fiduciarului contribuabil potrivit prezentului titlu, notar public sau avocat, primită
pentru administrarea masei patrimoniale, constituie, în înţelesul prezentului titlu, venit din activitatea
adiacentă şi se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfăşurată de notar sau avocat,
potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activităţi independente.
(3)Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar,
altele decât remuneraţia fiduciarului, se stabileşte în funcţie de natura venitului respectiv şi se supune
impunerii potrivit regulilor proprii fiecărei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil
nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentând pierderi definitive. În cazul în
care constituitorul este contribuabil potrivit prezentului titlu, obligaţiile fiscale ale acestuia în
legătură cu masa patrimonială administrată vor fi îndeplinite de fiduciar.
(4)Venitul realizat în bani şi în natură de beneficiarul persoană fizică la transferul masei patrimoniale
de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. X - Venituri din alte surse. Fac excepţie
veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale, în situaţia în care acesta este
constituitorul, caz în care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligaţia evaluării veniturilor
realizate, la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii acestora, revine
fiduciarului. Pierderile fiscale înregistrate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar
reprezintă pierderi definitive şi nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar
ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoană fizică.

(1)Cota de impozit este de 10% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei
surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a)activităţi independente;
a1)drepturi de proprietate intelectuală;
b)salarii şi asimilate salariilor;
c)cedarea folosinţei bunurilor;
d)investiţii;
e)pensii;
f)activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
g)premii;
h)alte surse.
(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de
venituri cuprinse în titlul IV.

(1)Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în
situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Sumele sunt calculate prin rotunjire la un leu, prin neglijarea fracţiunilor de până la 50 de bani
inclusiv şi majorarea la leu a fracţiunilor ce depăşesc 50 de bani.

(1)Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ,
prestări de servicii şi veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de
asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(1¹)În categoria veniturilor din activităţi independente se cuprind şi cele realizate de contribuabilii
care obţin venituri din prestarea de servicii de cazare, precum şi veniturile din închirierea pe termen
scurt a unui număr de peste 7 camere situate în locuinţe proprietate personală, iar pentru stabilirea
impozitului sunt aplicabile prevederile art. 683.
(2)Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter
profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea
profesiei respective.
(3)[textul din Art. 67, alin. (3) din titlul IV, capitolul II a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I,
punctul 5. din Ordonanta urgenta 18/2018]

determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate
(1)Venitul net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de
venituri, cu excepţia situaţiilor în care sunt aplicabile prevederile art. 681, 683 şi 69.
(2)Venitul brut cuprinde:
a)sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b)veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu
o activitate independentă;
c)câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă,
exclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activităţii, rămase la
încetarea activităţii;
d)veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o
altă persoană;
e)veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă;
f)veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe
autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.
(3)Nu sunt considerate venituri brute:
a)aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei
activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b)sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c)sumele primite ca despăgubiri;
d)sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări şi mecenat, conform legii, sau donaţii.
(4)Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul
desfăşurării activităţii independente, pentru a putea fi deduse, în funcţie de natura acestora,
sunt:
a)să fie efectuate în cadrul activităţilor independente, justificate prin documente;
b)să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c)să reprezinte cheltuieli cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit cap.
III - Venituri din salarii şi asimilate salariilor, cu excepţiile prevăzute de prezentul capitol;
d)să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;
e)să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace fixe pentru
cabinetele medicale, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (20);
f)să reprezinte cheltuieli cu prime de asigurare efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii
pentru care este autorizat contribuabilul;
3. bunurile utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor
contractuale;
4. asigurarea de risc profesional;
g)să fie efectuate pentru salariaţi pe perioada delegării/detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizaţiile plătite acestora, precum şi cheltuielile
de transport şi cazare;
h)să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care îşi desfăşoară activitatea individual şi/
sau într-o formă de asociere, în ţară şi în străinătate, în scopul desfăşurării activităţii, reprezentând
cheltuieli de cazare şi transport, altele decât cele prevăzute la alin. (7) lit. k);
i)să reprezinte contribuţii de asigurări sociale plătite la sistemele proprii de asigurări sociale şi/sau
contribuţii profesionale obligatorii plătite, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte
contribuabilii;
j)să fie efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte normative în vigoare;
k)în cazul activelor neamortizabile prevăzute la art. 28 alin. (4), cheltuielile sunt deductibile la
momentul înstrăinării şi reprezintă preţul de cumpărare sau valoarea stabilită prin expertiză tehnică la
data dobândirii, după caz.
(4¹)Sunt cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea
învăţământului profesional şi tehnic şi învăţământului dual preuniversitar şi universitar, în
conformitate cu reglementările legale din domeniul educaţiei naţionale, cu excepţia cheltuielilor cu
amortizarea care sunt deductibile potrivit prevederilor alin. (4) lit. d).
(4²)Sunt cheltuieli deductibile contravaloarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei
COVID-19 efectuate pentru contribuabil, cu scopul depistării şi prevenirii răspândirii coronavirusului
SARS-CoV-2, pentru asigurarea desfăşurării activităţii, individual sau într-o formă de asociere, pe
perioada instituirii stării de urgenţă sau de alertă, potrivit legii.
(5)Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a)cheltuielile pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din
baza de calcul determinată conform alin. (6);
b)cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
c)cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii
anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului, pentru destinaţiile prevăzute la art. 25 alin.
(3) lit. b) din titlul II, după caz;
d)scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislaţiei în
materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depăşit de valabilitate potrivit legii;
e)cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f)cheltuielile reprezentând voucherele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;
g)contribuţiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative,
cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la schemele de pensii
facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către
Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate, stabilite în state membre
ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, plătite în scopul personal al
contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în
limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
h)primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de
abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară
individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare
persoană;
i)cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului
sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii
independente;
j)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de contribuabil
sau membru asociat sunt deductibile limitat potrivit alin. (7) lit. k) la cel mult un singur autoturism
aferent fiecărei persoane;
k)cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii datorate în calitate de angajatori, potrivit
titlului V;
l)[textul din Art. 68, alin. (5), litera L. din titlul IV, capitolul II a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art.
I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 18/2018]
m)cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit legii;
n)dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care
desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza
contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a
României, pentru împrumuturile în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului şi, respectiv, nivelul
ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută, prevăzută la art. 27 alin. (7) lit. b);
o)cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de
leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de
leasing;
p)cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 4.000 euro anual;
q)cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor
profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.
r)contravaloarea abonamentelor, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă
activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 100
euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile
CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acţionează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ
dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de
întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în
cazul în care abonamentele respective includ şi servicii medicale;
(6)Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât
cheltuielile pentru acordarea de burse private şi cheltuielile de protocol.
(7)Nu sunt cheltuieli deductibile:
a)sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b)cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României
sau în străinătate;
c)impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în
străinătate;
d)cheltuielile cu primele de asigurare, precum şi cu serviciile medicale furnizate sub formă de
abonament, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) lit. h) şi cele efectuate pentru
persoanele care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite potrivit prevederilor cap. III -
Venitul din salarii şi asimilate salariilor;
e)donaţii de orice fel;
f)dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a
încălcării dispoziţiilor legale în vigoare şi penalităţile, datorate autorităţilor române/străine, potrivit
prevederilor legale, cu excepţia celor plătite, conform clauzelor din contractele comerciale încheiate
cu aceste autorităţi;
g)ratele aferente creditelor angajate;
h)cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrulinventar;
i)cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă
inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
j)impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
k)50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în
scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi
nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietate
sau în folosinţă. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele
respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii
de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte
persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
În cazul vehiculelor rutiere motorizate, aflate în proprietate sau în folosinţă, care nu fac obiectul
limitării deducerii cheltuielilor, se vor aplica regulile generale de deducere.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin normele metodologice date în
aplicarea art. 68;
k1)cheltuielile cu amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activităţii,
potrivit legii;
k2)[textul din Art. 68, alin. (7), litera K^2. din titlul IV, capitolul II a fost abrogat la 01-ian-2024 de
Art. 53, punctul 48. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
k3)cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate potrivit legii;
k4)cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind
legate de fapte de corupţie, potrivit legii;
l)alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.
(7¹)În cazul transformării/schimbării formei de exercitare a unei activităţi, cu respectarea
legislaţiei în materie specifică fiecărei forme de exercitare, în condiţiile continuării activităţii,
sunt aplicabile următoarele reguli:
a)nu se include în venitul brut al activităţii care urmează să se transforme/schimbe şi nu este supusă
impozitării contravaloarea bunurilor şi drepturilor, inclusiv creanţele neîncasate care se transferă în
patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat;
b)pentru cheltuielile reprezentând sumele datorate de entitatea care se transformă/schimbă, la data
transformării/schimbării, se respectă regulile generale privind deducerea cheltuielilor la entitatea în
care s-a transformat/schimbat;
c)în venitul brut al activităţii care urmează să se transforme/schimbe se include şi suma reprezentând
contravaloarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii care trec în patrimoniul personal al
contribuabilului, la momentul transformării/schimbării activităţii, operaţiune considerată din punct de
vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora se face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin
expertiză tehnică.
(8)Contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în sistem real au obligaţia să
completeze Registrul de evidenţă fiscală, în vederea stabilirii venitului net anual.
(9)Modelul şi conţinutul Registrului de evidenţă fiscală se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor
publice.

(1)În cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri
din profesii liberale definite la art. 67 alin. (2), venitul net anual se determină pe baza normelor de
venit de la locul desfăşurării activităţii.
(2)Ministerul Finanţelor Publice elaborează nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net
se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului
finanţelor publice, în conformitate cu activităţile din Clasificarea activităţilor din economia
naţională - CAEN, aprobată prin ordin al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică.
Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti au
următoarele obligaţii:
a)stabilirea nivelului normelor de venit;
b)publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se
aplica, precum şi a coeficienţilor de corecţie stabiliţi prin consultarea consiliilor judeţene/Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, după caz.
(3)Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât
nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a
anului de realizare a venitului. Prevederile prezentului alineat se aplică şi în cazul în care activitatea
se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit fiind stabilită pentru
fiecare membru asociat.
(4)La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin înmulţirea cu 12 a
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea
criteriilor. Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de către direcţiile generale regionale ale
finanţelor publice sunt cele prevăzute în normele metodologice.
(5)În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate care generează venituri din activităţi
independente, altele decât venituri din profesii liberale, definite la art. 67 alin. (2), pe perioade mai
mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se reduce proporţional, astfel
încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
(6)Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri din activităţi
independente, altele decât venituri din profesii liberale, definite la art. 67 alin. (2), venitul net din
aceste activităţi se stabileşte de către contribuabil prin însumarea nivelului normelor de venit
corespunzătoare fiecărei activităţi.
(7)În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate inclusă în nomenclatorul prevăzut la alin.
(2) şi o altă activitate independentă, venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate, potrivit prevederilor art. 68.
(8)Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de
venit au obligaţia să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală
şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.
(9)Contribuabilii, pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal
anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro,
începând cu anul fiscal următor au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real. Cursul de
schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 25.000 euro este cursul
de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a României, pentru anul de realizare a
venitului. Această categorie de contribuabili are obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia
unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice până la termenul
legal de depunere prevăzut la art. 122 alin. (3).
(10)Contribuabilii pot ajusta normele anuale de venit de la alin. (4) în declaraţia unică privind
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. Ajustarea normelor anuale de
venit se realizează de către contribuabil prin aplicarea coeficienţilor de corecţie publicaţi de către
Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti, asupra
normelor anuale de venit.
(11)Procedura de ajustare a normei de venit, pentru determinarea venitului net anual, se stabileşte
prin norme.

Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din
drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrări de artă
monumentală, brevete de invenţie, desene şi modele, mărci şi indicaţii geografice, topografii pentru
produse semiconductoare şi altele asemenea.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obţinute din România,
numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin
intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.

de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă
(1)Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează impozit pe
venit, impozitul fiind final.
(2)Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă
monumentală, se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice sau alte entităţi care au
obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate
prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.
(3)În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în
cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia
privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de
gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare
de cheltuieli prevăzute la alin. (2).
(4)Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net şi se reţine la sursă, de
către plătitorii de venituri prevăzuţi la alin. (2), la momentul plăţii veniturilor.
(5)Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final şi se plăteşte la bugetul de stat până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
*) (1)Prin derogare de la dispoziţiile art. 72 alin. (5), art. 224 alin. (5) şi art. 227 alin. (1) din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile
impozabile obţinute din România de rezidenţi şi nerezidenţi din activităţi desfăşurate în domeniul
organizării de evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale sau de divertisment,
ori din participarea efectivă la astfel de activităţi, impozitul se calculează, respectiv se reţine în
momentul plăţii venitului şi se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care a avut loc evenimentul. Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi
se plăteşte, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenţi.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică în cazul în care evenimentele culturale, artistice, sportive, ştiinţifice,
educaţionale sau de divertisment sunt reprogramate până la finalul anului 2021 ca urmare a situaţiei
epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
(3)În situaţia prevăzută la alin. (1) certificatul de atestare a impozitului plătit în România se
eliberează persoanei nerezidente după plata impozitului la bugetul de stat, potrivit 232 din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Plătitorii de venituri prevăzuţi la alin. (2) nu au obligaţia calculării, reţinerii la sursă şi plăţii
impozitului din veniturile plătite dacă efectuează plăţi către asocierile fără personalitate juridică,
precum şi către entităţi cu personalitate juridică, care organizează şi conduc contabilitate proprie,
potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său
propriu.
(7)Contribuabilii nu au obligaţia de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a
evidenţei contabile.
(8)[textul din Art. 72, alin. (8) din titlul IV, capitolul II^1 a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53,
punctul 51. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
(9)[textul din Art. 72, alin. (9) din titlul IV, capitolul II^1 a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 8. din Legea 30/2019]
(10)[textul din Art. 72, alin. (10) din titlul IV, capitolul II^1 a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 8. din Legea 30/2019]
(11)
[textul din Art. 72, alin. (11) din titlul IV, capitolul II^1 a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 9. din Legea 30/2019]
(12)[textul din Art. 72, alin. (12) din titlul IV, capitolul II^1 a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 9. din Legea 30/2019]

(1)Contribuabilii care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze
pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 68.
(2)Opţiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit
prevederilor art. 68, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi
se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul
anterior. Pentru a reveni la sistemul anterior, contribuabilul completează corespunzător Declaraţia
unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, aferentă
veniturilor realizate în anul următor expirării perioadei de 2 ani, şi depune formularul la organul
fiscal competent, până la termenul legal de depunere prevăzut la art. 122 alin. (3).
(3)Opţiunea pentru determinarea venitului net anual în sistem real, inclusiv în cazul contribuabililor
care încep să realizeze venituri în cursul anului fiscal, se exercită prin completarea Declaraţiei unice
privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice cu informaţii privind
determinarea venitului net anual în sistem real şi depunerea formularului la organul fiscal competent
în termenul legal de depunere prevăzut la art. 122 alin. (3). În acest caz, perioada de 2 ani fiscali
cuprinde anul fiscal de realizare a veniturilor pentru care se depune Declaraţia unică privind
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice pentru care se exercită
opţiunea şi anul fiscal următor acestuia.
(4)Obligaţiile declarative şi regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete anuale din
activităţi independente determinate în sistem real.

[textul din Art. 74 din titlul IV, capitolul II^1 a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I, punctul 18. din
Ordonanta urgenta 18/2018]

[textul din Art. 75 din titlul IV, capitolul II^1 a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I, punctul 19. din
Ordonanta urgenta 18/2018]

(1)Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană
fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a
unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de
perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv
indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din
salarii şi asimilate salariilor.
(2)Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de
venituri, considerate asimilate salariilor:
a)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite
potrivit legii;
b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice
fără scop patrimonial;
c)solda lunară acordată potrivit legii;
d)sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului constitutiv,
după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management,
potrivit legii;
e)sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;
f)remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la
societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi
drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
g)remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza
contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare;
h)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;
i)sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi
sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;
j)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
k)indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică detaşării
transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuţi în Hotărârea
Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează
activităţi mobile de transport rutier, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte sume de
aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare,
primite de salariaţi potrivit legislaţiei în materie, pe perioada desfăşurării activităţii în altă
localitate, în ţară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte
plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i)în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului, pentru
personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de
muncă ocupat;
(ii)în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru
personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita
a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează
distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din
luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din
perioada de delegare/detaşare/desfăşurare a activităţii în altă localitate, în ţară sau în străinătate.
k1)prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât
cele prevăzute la alin. (2) lit. k), pentru partea care depăşeşte limitele prevăzute la alin. (41) lit. a);
l)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea
cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu
angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul serviciului,
pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată
personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin
hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului nerezident de care ar beneficia
personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
m)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării în altă localitate,
în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul
juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem
dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza
contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul
neimpozabil stabilit astfel:
(i)în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului, pentru
personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, în limita a 3 remuneraţii prevăzute în raportul juridic;
(ii)în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru
personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita
a 3 remuneraţii prevăzute în raportul juridic.
Plafonul aferent valorii a 3 remuneraţii prevăzute în raportul juridic se calculează distinct pentru
fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 remuneraţii la numărul de zile lucrătoare din luna
respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada
deplasării.
n)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea
cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul
desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu
entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care
depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român
trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a
Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar beneficia personalul din
instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
o)remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome,
desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală
a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;
p)sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea,
precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase
definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit
hotărârilor primei instanţe, executorii de drept;
q)indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite
conform contractului individual de muncă;
r)remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;
r1)veniturile obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor
diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu
prevederile art. 5 alin. (1) din cap. IV secţiunea a 3-a al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
s)orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.
(3)Avantajele, în bani sau în natură, primite în legătură cu o activitate menţionată la alin. (1) şi
(2), precum şi cele primite de la terţi ca urmare a unei relaţii contractuale între părţi, cu
excepţia celor prevăzute la alin. (4), includ, însă nu sunt limitate la:
a)utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat de
la o terţă persoană, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu sau
reşedinţă la locul de muncă/locul desfăşurării activităţii;
a1)veniturile prevăzute la alin. (41) lit. d)-f) şi h)-j), pentru partea care depăşeşte limitele prevăzute
la alin. (41);
b)cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii
oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât preţul pieţei, altele decât cele care se încadrează în limitele
prevăzute la alin. (41) lit. b) şi c);
c)împrumuturi nerambursabile;
d)anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e)abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f)permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g)primele de asigurare, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament plătite de
către suportator pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii şi asimilate salariilor,
la momentul plăţii acestora, altele decât cele obligatorii şi cele care se încadrează în condiţiile
prevăzute la alin. (41) lit. f);
h)bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepţia destinaţiilor şi
limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor de creşă şi
tichetelor culturale, acordate potrivit legii.
i)indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările
ulterioare.
(4)Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a)ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru
dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în
bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru
copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului,
acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în
contractul de muncă sau în regulamentul intern.
Nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice,
dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, cu excepţia
indemnizaţiilor de vacanţă acordate potrivit legii.
În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile
sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare
ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 300 lei:
(i)cadouri oferite angajaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia
Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
(ii)cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
(iii)cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie;
b)drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c)hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă
introducerea alimentelor în incinta unităţii;
d)contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii ori căminului
militar de garnizoană şi de unitate, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau
specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensaţia lunară
pentru chirie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor
speciale;
e)cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia persoanelor cu rol de
reprezentare a intereselor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
f)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a
alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind
sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament,
ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
g)contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au
reşedinţa şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru situaţiile în care nu se asigură
locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
h)indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică detaşării
transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuţi în Hotărârea Guvernului
nr. 38/2008, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de
salariaţi potrivit legislaţiei în materie, pe perioada desfăşurării activităţii în altă localitate, în ţară sau
în străinătate, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. k),
precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;
i)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de
muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul
serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. l), precum şi cele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;
j)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării, în altă localitate,
în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic,
de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de
către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către
membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de
supraveghere, potrivit legii, şi de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de
lege, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. m), precum şi cele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă
durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în
interesul desfăşurării activităţii;
k)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării în
România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au
raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile
juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. n), precum şi cele
primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore,
considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfăşurării activităţii;
l)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care desfăşoară o
activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării sau
detaşării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în limitele prevăzute de actele normative speciale
aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;
m)sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul
serviciului;
n)indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă
localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui
salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate personalului din
instituţiile publice, potrivit legii;
o)sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat
străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activităţi dependente
desfăşurate la bordul navelor şi aeronavelor operate în trafic internaţional. Fac excepţie veniturile
salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul
permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situaţia în care România are drept
de impunere;
p)cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajaţilor, administratorilor stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat
şi directorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum
este prevăzut în raporturile juridice respective, pregătire legată de activitatea desfăşurată de
persoanele respective pentru angajator/plătitor;
q)costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,
efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
r)avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul
exercitării acestora;
s)[textul din Art. 76, alin. (4), litera S. din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 16.02.2026
53, punctul 54. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
ş)[textul din Art. 76, alin. (4), litera Ş. din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art.
I, punctul 37. din Ordonanta 16/2022]
t)[textul din Art. 76, alin. (4), litera T. din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art.
I, punctul 37. din Ordonanta 16/2022]
ţ)avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt
deductibile în cota de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) şi art. 68 alin. (7) lit. k).
ţ1)avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. l)
care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa
persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific
unor activităţi.
u)avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate
salariilor ca urmare a ocupării unor funcţii considerate de către angajator/plătitor esenţiale pentru
desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special
dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator/plătitor, în
cazul instituirii stării de asediu, de urgenţă sau de alertă, potrivit legii.
v)[textul din Art. 76, alin. (4), litera V. din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art.
I, punctul 37. din Ordonanta 16/2022]
w)[textul din Art. 76, alin. (4), litera W. din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de
Art. I, punctul 37. din Ordonanta 16/2022]
y)contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu acoperirea costurilor cu testarea
epidemiologică şi/sau vaccinarea pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi
asimilate salariilor, în scopul împiedicării răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea acestora şi
cea publică.
x)
[textul din Art. 76, alin. (4), litera X. din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53, punctul 54. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
(4¹)(41) Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înţelesul
impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază
corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat
potrivit legii:
a)prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât
cele prevăzute la alin. (2) lit. k), în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de
delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
b)contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, persoane fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situaţii decât cea prevăzută la alin. (4) lit.
c), astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii
maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate
cu legislaţia în vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile
din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu
sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înţelege hrana preparată în unităţi
proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care
beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c)cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori
la dispoziţia angajaţilor proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau
asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul
intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată/lună/persoană, în următoarele condiţii:
(i)angajatul, soţul/soţia acestuia nu deţin o locuinţă în proprietate personală sau în folosinţă în
localitatea în care îşi desfăşoară activitatea;
(ii)spaţiul de cazare/de locuit se află în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil
închiriat în acest scop de la o terţă persoană, de către angajator;
(iii)contractul de închiriere dintre angajator şi terţă persoană este încheiat în condiţiile legii;
(iv)plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soţi, în cazul în care ambii soţi desfăşoară activitate
în aceeaşi localitate, la acelaşi angajator sau la angajatori diferiţi, pe baza declaraţiei pe propria
răspundere a acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se ia în
calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru care se acordă
avantajele.
Verificarea îndeplinirii condiţiilor se efectuează pe baza documentelor justificative şi constituie
responsabilitatea angajatorului;
d)contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada
concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel
cum este prevăzut în contractul individual de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor
legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat,
reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul în care au fost acordate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care
beneficiază de vouchere de vacanţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e)contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate
astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere
Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene
sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în
limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
f)primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de
abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se
depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
g)[textul din Art. 76, alin. (4¹), litera G. din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-ian-2024 de
Art. 53, punctul 55. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]
h)contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita
echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activităţi
sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acţionează în nume propriu în cazul
abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi
educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru
serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ şi servicii medicale;
i)sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de
educaţie timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună
pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către
angajator, în limita aceluiaşi plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat.
Suma se acordă unui singur părinte, astfel cum este definit la art. 77 alin. (11), la un singur angajator,
prin prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui. În situaţia în care
desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, angajatul are obligaţia să declare că nu beneficiază de
astfel de plăţi de la un alt angajator;
j)diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe
piaţă, pentru credite şi depozite.
(4²)Ordinea în care veniturile prevăzute la alin. (41) se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din
salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/
acordat potrivit legii se stabileşte de angajator.
(5)Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
(6)Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada delegării în altă localitate,
în România şi în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul. Impozitul
se calculează şi se reţine prin cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii
respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit
prevederilor art. 80 şi 82, după caz.
(7)
Pentru indemnizaţii şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe perioada detaşării/
deplasării, potrivit prevederilor alin. (2) lit. k)-n), impozitul se calculează şi se reţine la fiecare plată,
iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80
şi 82, după caz.
(8)Sumele reprezentând contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul,
pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, în condiţiile alin.
(41) lit. d), se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul, respectiv venituri aferente
lunii în care sunt acordate, în situaţia în care nu există obligaţia prezentării unor documente
justificative.
(9)Sumele reprezentând contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru
angajaţii proprii, în condiţiile alin. (41) lit. e), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare
celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
(10)Sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale
furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în condiţiile alin. (4
1) lit. f), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe
baza documentelor justificative.
(11)Sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajaţii
proprii, în condiţiile alin. (41) lit. h) se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor
pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
(12)Sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi
de educaţie timpurie, potrivit legii, în condiţiile alin. (41) lit. i), se consideră venituri aferente lunilor
corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
(13)Sumele reprezentând diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi
dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite, se consideră venituri aferente fiecăreia dintre
lunile în care este scadent creditul, respectiv luna în care se înregistrează în cont dobânda aferentă
depozitului.
(14)Impozitul datorat în cazul sumelor prevăzute la alin. (8)-(13) se calculează şi se reţine prin
cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii în care se consideră venit, iar
plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 şi
82, după caz.

(1)Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (21) au dreptul la deducerea din
venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare
lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
(2)Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară şi
se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.
(3)Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin
hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul
aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea
cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.
(4)Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de până la nivelul
prevăzut la alin. (3) inclusiv, deducerile personale de bază se stabilesc potrivit următorului
tabel:
Persoane aflate în întreţinere
fără 1 pers. 2 pers. 3 pers. 4 şi peste
Venit brut lunar Procent
din
salariul
minim
Procent
din
salariul
minim
Procent
din
salariul
minim
Procent
din
salariul
minim
Procent
din
salariul
minim
de la ... la ...
1 salariul minim 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 45,00%
salariul minim + 1
leu
salariul minim + 50 lei 19,50% 24,50% 29,50% 34,50% 44,50%
salariul minim + 51
lei
salariul minim + 100
lei
19,00% 24,00% 29,00% 34,00% 44,00%
salariul minim + 101
lei
salariul minim + 150
lei
18,50% 23,50% 28,50% 33,50% 43,50%
salariul minim + 151
lei
salariul minim + 200
lei
18,00% 23,00% 28,00% 33,00% 43,00%
salariul minim + 201
lei
salariul minim + 250
lei
17,50% 22,50% 27,50% 32,50% 42,50%
salariul minim + 251
lei
salariul minim + 300
lei
17,00% 22,00% 27,00% 32,00% 42,00%
salariul minim + 301
lei
salariul minim + 350
lei
16,50% 21,50% 26,50% 31,50% 41,50%
salariul minim + 351
lei
salariul minim + 400
lei
16,00% 21,00% 26,00% 31,00% 41,00%
salariul minim + 401
lei
salariul minim + 450
lei
15,50% 20,50% 25,50% 30,50% 40,50%
salariul minim + 451
lei
salariul minim + 500
lei
15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 40,00%
salariul minim + 501
lei
salariul minim + 550
lei
14,50% 19,50% 24,50% 29,50% 39,50%
salariul minim + 551
lei
salariul minim + 600
lei
14,00% 19,00% 24,00% 29,00% 39,00%
salariul minim + 601
lei
salariul minim + 650
lei
13,50% 18,50% 23,50% 28,50% 38,50%
salariul minim + 651
lei
salariul minim + 700
lei
13,00% 18,00% 23,00% 28,00% 38,00%
salariul minim + 701
lei
salariul minim + 750
lei
12,50% 17,50% 22,50% 27,50% 37,50%
salariul minim + 751
lei
salariul minim + 800
lei
12,00% 17,00% 22,00% 27,00% 37,00%
salariul minim + 801
lei
salariul minim + 850
lei
11,50% 16,50% 21,50% 26,50% 36,50%
salariul minim + 851
lei
salariul minim + 900
lei
11,00% 16,00% 21,00% 26,00% 36,00%
salariul minim + 901
lei
salariul minim + 950
lei
10,50% 15,50% 20,50% 25,50% 35,50%
salariul minim + 951
lei
salariul minim + 1.000
lei
10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 35,00%
salariul minim +1001
lei
salariul minim + 1.050
lei
9,50% 14,50% 19,50% 24,50% 34,50%
salariul minim +
1.051 lei
salariul minim + 1.100
lei
9,00% 14,00% 19,00% 24,00% 34,00%
salariul minim +
1.101 lei
salariul minim + 1.150
lei
8,50% 13,50% 18,50% 23,50% 33,50%
salariul minim +
1.151 lei
salariul minim + 1.200
lei
8,00% 13,00% 18,00% 23,00% 33,00%
salariul minim +
1.201 lei
salariul minim + 1.250
lei
7,50% 12,50% 17,50% 22,50% 32,50%
salariul minim +
1.251 lei
salariul minim + 1.300
lei
7,00% 12.00% 17,00% 22,00% 32,00%
salariul minim +
1.301 lei
salariul minim + 1.350
lei
6,50% 11,50% 16,50% 21,50% 31,50%
salariul minim +
1.351 lei
salariul minim + 1.400
lei
6,00% 11,00% 16,00% 21,00% 31,00%
salariul minim +
1.401 lei
salariul minim + 1.450
lei
5,50% 10,50% 15,50% 20,50% 30,50%
salariul minim +
1.451 lei
salariul minim + 1.500
lei
5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 30,00%
salariul minim +
1.501 lei
salariul minim + 1.550
lei
4,50% 9,50% 14,50% 19,50% 29,50%
salariul minim +
1.551 lei
salariul minim + 1.600
lei
4,00% 9,00% 14,00% 19,00% 29,00%
salariul minim +
1.601 lei
salariul minim + 1.650
lei
3,50% 8,50% 13,50% 18,50% 28,50%
salariul minim +
1.651 lei
salariul minim + 1.700
lei
3,00% 8,00% 13,00% 18,00% 28,00%
salariul minim +
1.701 lei
salariul minim + 1.750
lei
2,50% 7,50% 12,50% 17,50% 27,50%
salariul minim +
1.751 lei
salariul minim + 1.800
lei
2,00% 7.00% 12,00% 17,00% 27,00%
salariul minim +
1.801 lei
salariul minim + 1.850
lei
1,50% 6,50% 11,50% 16,50% 26,50%
salariul minim +
1.851 lei
salariul minim + 1.900
lei
1,00% 6,00% 11,00% 16,00% 26,00%
salariul minim +
1.901 lei
salariul minim + 1.950
lei
0,50% 5,50% 10,50% 15,50% 25,50%
salariul minim +
1.951 lei
salariul minim + 2.000
lei
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 25,00%
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prevăzut la alin.
(3) nu se acordă deducerea personală de bază.
(5)Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat
în plată, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş
cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(6)În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând
deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie
fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
(7)Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
(8)Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute.
Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(9)Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi
silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele
montane.
(10)Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
a)15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de
până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la
alin. (3);
b)100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o
unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.
(11)Prin părinte, în sensul alin. (10) lit. b), se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009
privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/
copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă,
persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(12)În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea personală suplimentară
prevăzută la alin. (10) lit. b) se acordă unuia dintre părinţi prin prezentarea documentului care atestă
înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea
părintelui beneficiar.
(13)În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, în plus faţă de
documentele prevăzute la alin. (12), părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară
prevăzută la alin. (10) lit. b) are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un
alt angajator.
(14)Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în
misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

(1)Beneficiarii de venituri din salarii şi asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se
calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri, cu excepţia persoanelor fizice care
realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă
încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenţi fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile
art. 82.
(2)Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a)la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în
conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi,
după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, şi următoarele:
1. (i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
2. (ii)cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă, potrivit legii;
3. (iii) contribuţiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările
şi completările ulterioare, şi cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate
cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară,
administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu
se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
4. (iv)primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub
formă de abonament, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează
servicii medicale furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum
este definită la art. 77 alin. (5);
5. (v)contravaloarea abonamentelor suportate de angajaţi, în limita echivalentului în lei a
100 euro anual, oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN
9311, 9312 sau 9313, care acţionează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ
dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu
scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile
medicale, în cazul în care abonamentele respective includ şi servicii medicale.
Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea
sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (5), în limita aceluiaşi plafon, indiferent de numărul de
persoane.
b)pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni,
datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care
România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorate potrivit
legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
(2¹)În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor
contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut
special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul,
reţinere, plată şi declarare a impozitului revine, după cum urmează:
a)angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte
entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
b)plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt
acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în
România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu
angajatori care nu sunt rezidenţi fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.
(3)În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade
anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate
cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcţiei de bază la data plăţii,
şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
(4)În cazul veniturilor reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în
legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri
judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv
cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, impozitul se calculează şi se
reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii pentru
veniturile realizate în afara funcţiei de bază, şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în
care au fost plătite.
(5)Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii şi
asimilate salariilor, pentru fiecare contribuabil.
(6)Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din
impozitul stabilit la alin. (5), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi
funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse
private, potrivit legii, în conformitate cu reglementările art. 1231.(N.R. se aplică începând cu
veniturile aferente lunii aprilie 2019)
*) Potrivit art. XIX alin. (6) din O.U.G. nr. 226/2020, prin derogare de la prevederile art. 78 alin. (6)
şi art. 1231 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice
beneficiare ale indemnizaţiilor suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau decontate din
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, după caz, acordate potrivit art. 1 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 282/2020,
şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 147/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
278/2020, precum şi potrivit Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru
supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi
completările ulterioare, nu pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din
impozitul pe venit datorat aferent indemnizaţiilor respective, pentru susţinerea entităţilor nonprofit/
unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
*) OUG 111/2021: prin derogare de la prevederile art. 78 alin. (6) şi art. 1231 din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice beneficiare ale indemnizaţiilor
prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 6 alin. (1) şi (2) suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj,
respectiv din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, nu pot dispune
asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent acestor
indemnizaţii, pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de
burse private, conform legii.
*) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 2204
alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1
ianuarie 2023, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de
muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe
venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/
lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii: a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de
muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară
garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente
veniturile; b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76
alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în baza aceluiaşi
contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.Condiţia
prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi 31 decembrie 2023, este diminuat nivelul
salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri
şi alte adaosuri. Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în acelaşi condiţii şi în următoarele cazuri: a)
salariaţilor care desfăşoară activitate în sectorul agricol şi industria alimentară şi nu beneficiază de
facilităţile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 1382 şi la art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare; b) veniturilor din salarii şi asimilate salariilor,
astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, obţinute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii. Suma de 200 de lei prevăzută la alin
(1) se diminuează în funcţie de: a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din
contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menţinute la nivelul salariului
minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului; b) data de la care angajaţii noi
sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului
minim brut pe ţară garantat în plată; c) fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii
şi asimilate salariilor; d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu,
după caz. Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (56) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică
prevederile art. 146 alin. (56)-(59) şi ale art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015, cu modificările
şi completările ulterioare, se diminuează cu suma de 200 lei lunar. Prevederile prezentului articol se
aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2023 inclusiv.

impozit
(1)
[textul din Art. 79, alin. (1) din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I, punctul
10. din Legea 30/2019]
(2)[textul din Art. 79, alin. (2) din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 11. din Legea 30/2019]
(3)[textul din Art. 79, alin. (3) din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 11. din Legea 30/2019]
(4)
[textul din Art. 79, alin. (4) din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I, punctul
10. din Legea 30/2019]
(5)[textul din Art. 79, alin. (5) din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 11. din Legea 30/2019]

(1)Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l
plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste
venituri.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat şi
reţinut la data efectuării plăţii acestor venituri, se plăteşte, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din
salarii şi venituri asimilate salariilor:
a)asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice;
b)persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri
totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
c)persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior,
au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
d)persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care exercită
profesii liberale şi asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele
fizice care deţin capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care
au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.
(3)Numărul mediu de salariaţi şi veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 147 alin. (6) şi
(7).
(4)În cazul instituţiilor publice, plătitori de salarii şi de venituri asimilate, sunt aplicabile prevederile
alin. (1).

(1)Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia să completeze şi să depună
Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa
nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit, până la termenul de plată a
impozitului, inclusiv.
(1¹)Declararea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se face potrivit prevederilor ordinului
comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, preşedintelui Casei Naţionale de
Pensii Publice, preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prevăzut la art. 147 alin. (17).
(2)Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document
care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul
realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut. Documentul
eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un formular tipizat.

(1)Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de
salarii şi asimilate salariilor din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri
din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare
acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2)Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la
bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul.
Impozitul aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 78.
(2¹)În cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt
rezidenţi fiscali români, impozitul se calculează, se declară şi se plăteşte de către contribuabil.
(2²)Prin excepţie de la prevederile alin. (21), în cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/
sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români, angajatorul rezident poate opta pentru
calcularea, reţinerea şi plata impozitului pe venit datorat.
(3)Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) care îşi prelungeşte perioada de şedere în România, peste
perioada menţionată în convenţia de evitare a dublei impuneri, este obligat să declare şi să plătească
impozit pentru întreaga perioadă de desfăşurare a activităţii în România, până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de respectiva convenţie.
(4)Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentanţele
organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor şi ale organizaţiilor economice străine,
autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca, pentru angajaţii acestora,
care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligaţiile privind
calculul, reţinerea şi plata impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică
contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal
competent.
(5)Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea,
potrivit alin. (1), este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data
începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 30
de zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia privind
calculul, reţinerea şi plata impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (4).
(6)Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul
anual datorat pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează si funcţionează în condiţiile
legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii, în conformitate
cu reglementările art. 1231.(N.R. se aplică începând cu veniturile aferente lunii aprilie 2019)
(7)[textul din Art. 82, alin. (7) din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 13. din Legea 30/2019]

personal
(1)Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal sunt veniturile, în bani şi/sau
în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar,
uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
(2)Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar,
uzufructuar sau alt deţinător legal din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 şi 7
camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care
sunt situate acestea, în cursul unui an fiscal.
(3)Închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali a camerelor
situate în locuinţe proprietate personală reprezintă închirierea neîntreruptă a unei camere aceleiaşi
persoane, pentru perioade de maximum 30 de zile, într-un an calendaristic. În situaţia în care
închirierea se realizează pentru o fracţie de zi, se consideră închiriere pentru o zi.
(4)Începând cu anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt, situate în locuinţe
proprietate personală, este de peste 7 camere, veniturile realizate reprezintă venituri din activităţi
independente şi se supun impunerii potrivit prevederilor art. 683.
(5)Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele
decât veniturile din arendare şi cele din închirierea pe termen scurt de către proprietari a camerelor
situate în locuinţe proprietate personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi,
precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/
producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent. În situaţia în care bunul este deţinut în
comun, prin contractul de închiriere sau, după caz, prin actul de modificare a acestuia, se desemnează
proprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal care îndeplineşte obligaţia înregistrării contractului
încheiat între părţi.
(6)Procedura de aplicare a prevederilor alin. (5) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală.

(1)Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile
plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, din
arendarea bunurilor agricole, precum şi din închirierea pe termen scurt de către proprietari,
uzufructuari sau alţi deţinători legali a camerelor situate în locuinţe proprietate personală reprezintă
totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit
contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora.
Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina
proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte
contractantă.
(2)În cazul veniturilor obţinute din închirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul
personal, venitul brut se stabileşte pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părţi
pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.
*) (1)Prin derogare de la prevederile art. 84 alin. (1)-(3), cu modificările şi completările ulterioare, în
anul 2020 nu sunt venituri impozabile veniturile din cedarea folosinţei bunurilor imobile obţinute în
baza unor contracte de închiriere/subînchiriere sau uzufruct.
(2)Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) sunt aceia care reduc pe perioada anului
2020 contravaloarea folosinţei bunului imobil, stabilită în bani şi/sau în natură, potrivit contractului
încheiat între părţi, cu cel puţin 30% faţă de contravaloarea folosinţei bunului imobil aferentă lunii
februarie 2020.
(3)Perioada pe care contribuabilii pot beneficia de prevederile alin. (1) este perioada pe care s-a
negociat scăderea contravalorii folosinţei bunului imobil, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020.
(4)Prin derogare de la prevederile art. 170 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, în anul 2020 nu intră în plafonul de calcul anual definit la art. 170 alin. (2) contravaloarea
folosinţei bunului imobil, stabilită în bani şi/sau în natură, potrivit contractului încheiat între părţi,
redusă cu cel puţin 30% faţă de contravaloarea folosinţei bunului imobil aferentă lunii februarie
2020.
(5)De prevederile alin. (1) şi (4) beneficiază şi persoanele fizice care în anul 2019 au realizat venituri
din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere şi,
începând cu anul 2020, au calificat aceste venituri în categoria veniturilor din activităţi independente,
în condiţiile stabilite la alin. (2) şi (3).
(6)În cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit şi ai celor care datorează impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor, veniturile din cedarea folosinţei bunurilor imobile obţinute în baza
unor contracte de închiriere/subînchiriere sau uzufruct sunt impozabile doar în proporţie de 80% din
valoarea lor.
(7)Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (6) sunt aceia care reduc pe perioada anului
2020 contravaloarea folosinţei bunului imobil, stabilită în bani şi/sau în natură, potrivit contractului
încheiat între părţi, cu cel puţin 20% faţă de contravaloarea folosinţei bunului imobil aferentă lunii
februarie 2020.
(8)Veniturile pentru care se beneficiază de prevederile alin. (6) sunt doar acele venituri rezultate din
contractele pentru care contribuabilii au redus contravaloarea folosinţei bunului imobil, potrivit alin.
(7).
(9)Perioada pe care contribuabilii pot beneficia de prevederile alin. (6) este perioada pe care s-a
negociat scăderea contravalorii folosinţei bunului imobil, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020.
(3)Venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau
alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, din arendarea bunurilor agricole,
precum şi din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali a
camerelor situate în locuinţe proprietate personală se stabileşte prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
(3¹)În situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se
determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.
(4)În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul
brut se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea
sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
(5)În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza preţurilor medii ale
produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului
fiscal. Aceste hotărâri se transmit, în cadrul aceluiaşi termen, direcţiilor generale regionale ale
finanţelor publice, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.
(6)În cazul în care preţurile medii ale produselor agricole, stabilite potrivit prevederilor alin. (5), au
fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, potrivit procedurii de la alin. (5) noile
preţuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea bazei
impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcţiile
generale regionale ale finanţelor publice.
(7)Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor
determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
(8)Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit la
momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final.
(9)Impozitul astfel calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se plăteşte la bugetul de stat până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
(10)Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor nu au obligaţia completării
Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.
(11)[textul din Art. 84, alin. (11) din titlul IV, capitolul IV a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53,
punctul 63. din capitolul II din Ordonanta urgenta 115/2023]

scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală
(1)Contribuabilii care realizează venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în
locuinţe proprietate personală, între 1 şi 7 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuinţe în care
sunt situate acestea, alţii decât cei care realizează venituri din activităţi independente pentru care sunt
aplicabile prevederile art. 683, datorează impozit pe venit.
(2)Venitul net anual din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate
personală se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau
echivalentul în lei al veniturilor în natură încasate în cursul anului fiscal.
(3)Nu se cuprinde în venitul brut comisionul reţinut de către entităţile care facilitează închirierea pe
termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, inclusiv interfeţele electronice,
cum ar fi o piaţă online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare.
(4)În situaţia în care sumele sunt încasate în valută, echivalentul în lei al acestora se determină prin
utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară
anterioară încasării.
(5)Veniturile din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală,
realizate într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se
consideră venit anual.
(6)Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual,
determinat potrivit alin. (2), impozitul fiind final.
(7)Pentru determinarea venitului net din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe
proprietate personală, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de
evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.
(8)Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să păstreze fişa de ocupare a capacităţii de cazare,
astfel încât să rezulte perioada de ocupare a camerei, precum şi datele de identificare a persoanei/
persoanelor care a/au ocupat-o.
(9)Modelul, conţinutul, precum şi modalitatea de gestionare a formularului tipizat «Fişa de ocupare a
capacităţii de cazare» se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(10)Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabil prin depunerea Declaraţiei unice privind
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de
depunere prevăzut la art. 122 alin. (3).
(11)Impozitul anual datorat se plăteşte integral la bugetul de stat.

[textul din Art. 86 din titlul IV, capitolul IV a fost abrogat la 01-ian-2021 de Art. I, punctul 55. din
Legea 296/2020]

[textul din Art. 87 din titlul IV, capitolul IV a fost abrogat la 01-ian-2026 de Art. XII, punctul 11. din
Legea 239/2025]

[textul din Art. 88 din titlul IV, capitolul IV a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 53, punctul 65. din

Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt aplicabile, după caz, reglementările cap. XI -
Venitul net anual impozabil.

folosinţei bunurilor
Acest text a fost abrogat.

Veniturile din investiţii cuprind:
a)venituri din dividende;
b)venituri din dobânzi;
c)câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare,
inclusiv instrumente financiare derivate;
d)câştiguri din transferul aurului de investiţii, definit potrivit legii;
e)venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în
străinătate, următoarele:
a)venituri din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, astfel cum
sunt definite la art. 7 pct. 41, emise de rezidenţi români;
b)veniturile din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, astfel cum sunt definite la art. 7 pct.
23, realizate printr-un intermediar definit potrivit legislaţiei în materie, rezident fiscal român sau
nerezident care are în România un sediu permanent ce are calitatea de intermediar, la care persoana
fizică are deschis contul.

(1)Nu sunt venituri impozabile următoarele:
a)veniturile realizate din deţinerea şi transferul instrumentelor financiare care atestă datoria publică a
statului, precum şi a unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv din operaţiunile de tip repo şi
reverse/repo cu aceste instrumente, indiferent de piaţa/locul de tranzacţionare unde are loc
operaţiunea;
b)venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcţie de fondul social deţinut;
c)veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea de
către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din
Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele
măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.
Acelaşi regim fiscal se aplică şi veniturilor realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de
Fondul Proprietatea, de către moştenitorii titlurilor de conversie sau acţiunilor dobândite înainte de
prima tranzacţionare;
d)veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite potrivit legii, titularii
iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii acestora.
(2)Nu generează venituri impozabile următoarele:
a)transferul de titluri de valoare şi/sau aur de investiţii la momentul dobândirii acestora cu titlu de
moştenire ori donaţie;
a1)transferul de titluri de valoare şi/sau aur de investiţii la momentul dobândirii acestora în cazul
partajului judiciar sau voluntar, precum şi al regimului separaţiei de bunuri;
b)transferurile directe de proprietate asupra valorilor mobiliare/părţilor sociale, în
următoarele situaţii:
(i)ieşirea din indiviziune, la momentul transferului respectiv, inclusiv în cazul celor operate de către
depozitarul central, potrivit legislaţiei pieţei de capital;
(ii)transferurile între soţi;
c)acordarea şi valorificarea prin orice modalitate a punctelor primite drept măsuri compensatorii, de
către titularii drepturilor de proprietate, foşti proprietari sau moştenitorii acestora, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură
sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România,
cu modificările şi completările ulterioare;
d)conversia certificatelor de depozit în acţiuni suport/drepturi de alocare suport şi a acţiunilor/
drepturilor de alocare în certificate de depozit în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie
privind acţiunile suport pentru certificatele de depozit;
e)acordarea valorilor mobiliare sub forma drepturilor de preferinţă în conformitate cu prevederile
legislaţiei în materie, inclusiv subscrierea;
f)distribuirea de titluri de participare noi, definite la art. 7, sau majorarea valorii nominale a titlurilor
de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de valoare, efectuată de o persoană juridică
unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea
persoană juridică;
g)distribuirea în bani sau în natură, efectuată ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi, cu ocazia
reducerii capitalului social, potrivit legii;
h)distribuirea de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant la
persoana juridică;
i)conversia acţiunilor nominative în acţiuni la purtător sau a acţiunilor la purtător în acţiuni
nominative, a acţiunilor dintr-o categorie în cealaltă, a unei categorii de obligaţiuni în altă categorie
sau în acţiuni, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie;
j)transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul transferului ca efect al
împrumutului de valori mobiliare conform legislaţiei aplicabile, de la cel care le dă cu împrumut,
denumit creditor, respectiv la cel care are obligaţia să le returneze, denumit debitor, precum şi la
momentul restituirii valorilor mobiliare împrumutate;
k)transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul constituirii de garanţii în
legătură cu împrumutul de valori mobiliare, conform legislaţiei aplicabile;
l)operaţiunile efectuate în condiţiile prevăzute la art. 32 şi 33;
m)aportul în natură reprezentând acţiuni emise de societăţi/părţi sociale, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

instrumentele financiare derivate, precum şi din transferul aurului de investiţii
(1)Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate
şi cele reglementate la alin. (2)-(6), reprezintă diferenţa pozitivă/negativă realizată între valoarea de
înstrăinare/preţul de vânzare şi valoarea lor fiscală, după caz, pe tipuri de titluri de valori, care
include costurile aferente tranzacţiei şi costuri legate de transferul de proprietate aferente
împrumutului de valori mobiliare, dovedite cu documente justificative.
(2)În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului
de privatizare în masă, câştigul/pierderea se determină ca diferenţă pozitivă/negativă realizată între
preţul de vânzare şi valoarea fiscală, reprezentată de valoarea nominală a acestora.
(3)În cazul tranzacţiilor cu titluri de participare dobândite la preţ preferenţial sau gratuit, în cadrul
sistemului stock options plan, câştigul se determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi valoarea
fiscală a acestora reprezentată de preţul de achiziţie preferenţial care include costurile aferente
tranzacţiei. Pentru cele dobândite cu titlu gratuit valoarea fiscală este considerată egală cu zero.
(4)În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, câştigul/pierderea
se determină ca diferenţă pozitivă/negativă între preţul de vânzare şi valoarea fiscală,
reprezentată de preţul de cumpărare, definit în norme aprobate prin instrucţiuni comune
emise de preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ministrul finanţelor publice.
Pentru vânzarea în lipsă a valorilor mobiliare, câştigul/pierderea obţinut/obţinută de către
contribuabilul care efectuează tranzacţia de vânzare în lipsă se determină ca diferenţă pozitivă/
negativă între preţul de vânzare în lipsă al valorilor mobiliare împrumutate şi valoarea fiscală a
valorilor mobiliare cu care se închide tranzacţia de vânzare în lipsă, din care sunt scăzute costurile
aferente operaţiunii de împrumut al valorilor mobiliare şi cele aferente tranzacţiilor.
În cazul executării garanţiilor aferente valorilor mobiliare împrumutate şi nerestituite la scadenţă
câştigul/pierderea obţinut/obţinută de către contribuabilul creditor se determină ca diferenţă pozitivă/
negativă între valoarea garanţiei şi valoarea fiscală a valorilor mobiliare care trebuiau restituite.
În cazul împrumutului de valori mobiliare, câştigul obţinut de persoana fizică în calitate de creditor
este reprezentat de comisionul aferent împrumutului, aşa cum este prevăzut în contractul de
împrumut, se consideră câştig obţinut din transferul titlurilor de valoare şi se impozitează în
conformitate cu prevederile prezentului cod, în acest sens.
(5)În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la organismele de
plasament colectiv câştigul/pierderea se determină ca diferenţă pozitivă/negativă între preţul de
vânzare/răscumpărare şi valoarea fiscală, reprezentată de preţul de cumpărare/subscriere/emisiune
care include şi cheltuielile de tranzacţionare/subscriere, definite în norme aprobate prin instrucţiuni
comune emise de preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ministrul finanţelor publice.
(6)Câştigul/pierderea din operaţiuni cu aur de investiţii, definit potrivit legii, reprezintă diferenţa
pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală, care include şi costurile aferente
tranzacţiei.
(7)Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare dobândite prin schimb, inclusiv cu ocazia
reorganizărilor, se determină la înstrăinarea ulterioară a acestora, ca fiind diferenţa pozitivă/negativă
dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală definită/stabilită potrivit prevederilor art. 32 şi 33, după
caz.
(8)În cazul operaţiunilor reglementate potrivit legii pentru excluderea/retragerea persoanelor fizice
asociaţi/acţionari, câştigul/pierderea se determină ca diferenţa între valoarea reprezentând drepturile
cuvenite asociatului/acţionarului cu luarea în calcul a datoriilor societăţii şi valoare fiscală a titlurilor
de valoare transferate.
(9)Pentru titlurile de valoare dobândite în urma unei succesiuni, preţul de cumpărare/valoarea
fiscală la momentul transferului ulterior o reprezintă preţul de achiziţie plătit de deţinătorul
defunct dovedit cu documente justificative, al cărui moştenitor este persoana care dobândeşte
titlurile de valoare în cauză, la care se adaugă cheltuielile aferente întocmirii actelor de
succesiune. În cazul în care nu există documente pentru justificarea preţului de cumpărare/
valoarea fiscală de către deţinătorul defunct, valoarea fiscală este considerată zero.
Pentru titlurile de valoare dobândite în urma unei donaţii, la momentul înstrăinării acestora, valoarea
fiscală luată în calcul pentru determinarea câştigului este zero.
(10)Determinarea câştigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decât
instrumentele financiare derivate, se efectuează, după caz:
a)la data încheierii tranzacţiei, pe baza documentelor justificative, de către entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1), dacă operaţiunea se efectuează prin una dintre entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1);
b)la data efectuării plăţilor preţului tranzacţiei, pe baza documentelor justificative, de către
beneficiarul de venit, dacă operaţiunea nu se efectuează prin una dintre entităţile prevăzute la art. 961
alin. (1);
c)la data încheierii tranzacţiei de vânzare în lipsă, indiferent de modalitatea prin care se realizează
decontarea acesteia, de către entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1), pe baza documentelor
justificative, în cazul tranzacţiilor de vânzare în lipsă. Dacă tranzacţia nu se efectuează prin una
dintre entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1), determinarea câştigului/pierderii se efectuează de către
beneficiarul de venit, pe baza documentelor justificative;
d)la data plăţii comisionului aferent operaţiunii de împrumut de valori mobiliare prevăzute în
contractul de împrumut, în cazul operaţiunii de împrumut de valori mobiliare. Determinarea
câştigului se face de către entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1), pe baza documentelor justificative.
Dacă operaţiunea nu se efectuează prin una dintre entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1),
determinarea câştigului se efectuează de către beneficiarul de venit, pe baza documentelor
justificative;
e)la data stabilirii valorii de răscumpărat a titlurilor de participare, în cazul răscumpărării titlurilor de
participare la organismele de plasament colectiv, de către entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1).
Dacă operaţiunea nu se efectuează prin una dintre entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1), obligaţia
determinării câştigului/pierderii revine beneficiarului de venit;
f)la momentul încheierii tranzacţiei, pe baza documentelor justificative, în cazul transferului
dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la organismele de plasament colectiv ca
urmare a tranzacţionării acestora pe pieţe reglementate sau sisteme alternative de tranzacţionare, de
către entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1). Dacă tranzacţia nu se efectuează prin una dintre
entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1), obligaţia determinării câştigului/pierderii revine
beneficiarului de venit.
(11)Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă excedentul
distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. Se
consideră venituri din lichidarea unei persoane juridice, din punct de vedere fiscal, şi veniturile
obţinute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele primite ca urmare a
restituirii cotei-părţi din aporturi. Venitul impozabil reprezintă diferenţa între distribuţiile în bani sau
în natură efectuate peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare.

intermediari definiţi potrivit legislaţiei în materie
(1)Câştigul/Pierderea din operaţiuni cu instrumentele financiare derivate reprezintă diferenţa
pozitivă/negativă dintre veniturile realizate din poziţiile închise şi cheltuielile aferente acestor poziţii,
evidenţiate în cont, pentru fiecare tip de contract şi scadenţă, indiferent dacă acesta a ajuns sau nu la
scadenţă. În cazul instrumentelor financiare derivate ce prevăd decontări periodice între părţi, fără
închiderea poziţiei, câştigul/pierderea din operaţiuni cu astfel de instrumente financiare reprezintă
diferenţa pozitivă/negativă dintre veniturile realizate cu ocazia decontărilor periodice şi cheltuielile
aferente, evidenţiate în cont.
(2)Determinarea câştigului/pierderii din operaţiuni cu instrumentele financiare derivate se face de
către intermediar, aşa cum este definit de legislaţia în materie, rezident fiscal român sau nerezident
care are în România un sediu permanent ce are calitatea de intermediar, la momentul fiecărei
tranzacţii, pe bază de documente justificative.
(3)Veniturile realizate din operaţiuni cu poziţii închise cu instrumente financiare derivate reprezintă
încasările efective din toate aceste operaţiuni, cu poziţii închise, evidenţiate în contul beneficiarului
de venit, mai puţin încasările de principal.
(4)Cheltuielile aferente operaţiunilor cu poziţii închise cu instrumente financiare derivate reprezintă
plăţile aferente acestor poziţii închise, evidenţiate în contul beneficiarului de venit, inclusiv costurile
aferente tranzacţiilor, mai puţin plăţile de principal.
(5)Determinarea câştigului/pierderii se efectuează la momentul fiecărei tranzacţii pentru instrumente
financiare derivate, în cazul poziţiilor închise de către intermediar definit potrivit legislaţiei în
materie, rezident fiscal român sau nerezident care are în România un sediu permanent ce are calitatea
de intermediar.

valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, care nu sunt efectuate prin entităţile
prevăzute la art. 961 alin. (1), precum şi din transferul aurului de investiţii
(1)Câştigul net anual/pierderea netă anuală se determină ca diferenţă între câştigurile şi
pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din
transferul titlurilor de valoare, şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv
instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului de investiţii, definit potrivit
legii.
La determinarea câştigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul şi costurile aferente
tranzacţiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacţii.
(2)Câştigul net anual/Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza declaraţiei
unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, depusă potrivit
prevederilor art. 122.
(3)
[textul din Art. 96, alin. (3) din titlul IV, capitolul V a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. I, punctul
6. din Legea 142/2022]
(4)[textul din Art. 96, alin. (4) din titlul IV, capitolul V a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. I,
punctul 6. din Legea 142/2022]

(1)Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele la
depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem
colectiv pentru domeniul locativ, se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final,
indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii
de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului.
Plata impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.
Impozitul datorat se plăteşte integral la bugetul de stat.
(2)Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de
economisire dobândite, contractele civile încheiate se impun cu o cotă de 10% din suma acestora,
impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Pentru veniturile sub formă de
dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul
înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul
răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de
dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de
către plătitorii de venit se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Plata impozitului pentru veniturile
din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în
cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de
această natură, pe baza contractelor civile. Impozitul datorat se plăteşte integral la bugetul de stat.
(3)Veniturile sub forma dobânzilor plătite de societatea emitentă a valorilor mobiliare împrumutate,
pe parcursul perioadei de împrumut înaintea restituirii acestora, se impun cu o cotă de 10% din suma
acestora, impozitul fiind final. Calculul şi reţinerea impozitului se efectuează de plătitorul de venit la
data la care acestea sunt plătite. Termenul de plată al impozitului este până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care au fost plătite contribuabilului îndreptăţit.
(4)În situaţia în care se constată elemente care generează modificarea veniturilor din dobânzi şi/sau a
bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care plătitorul de venit a efectuat
calculul impozitului pe venit, stabilirea diferenţelor de impozit se efectuează la data constatării
elementelor care generează modificarea. Regularizarea diferenţelor de impozit se efectuează de către
plătitorul de venit începând cu luna constatării.
(5)Venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane
fizice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii, care nu reprezintă distribuţii în bani sau în
natură ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi se impun cu o cotă de 10%, impozitul fiind final.
Obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi
reţinut la sursă în cazul lichidării persoanei juridice se plăteşte până la data depunerii situaţiei
financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori, respectiv până la data de
25 a lunii următoare celei în care a fost distribuit venitul reprezentând reducerea capitalului social.
(6)În aplicarea prevederilor prezentului capitol se utilizează şi norme aprobate prin instrucţiuni
comune emise de preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ministrul finanţelor publice.
(7)Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de
participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o
cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe
veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor
reprezentând câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare de către acţionari/asociaţi/
investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care se face plata. În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de
participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/investitorilor până la
sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câştig se plăteşte
până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral
la bugetul de stat.
(8)În cazul dividendelor şi/sau dobânzilor plătite de societatea emitentă a valorilor mobiliare
împrumutate, pe parcursul perioadei de împrumut înaintea restituirii acestora, calculul şi reţinerea
impozitului se efectuează de plătitorul de venit la data la care acestea sunt plătite. Termenul de virare
a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite
contribuabilului îndreptăţit.
(8¹)Veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu
instrumente financiare derivate, determinate conform art. 94 şi 95, pentru transferuri/
operaţiuni efectuate prin entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1), se impun prin reţinere la
sursă astfel:
a)în cazul titlurilor de valoare:
(i)prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost
dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii;
(ii)prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost
dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;
b)în cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate:
(i)prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente
financiare derivate deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii;
(ii)prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente
financiare derivate deţinute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii.
Pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi
instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite,
respectiv primul intrat - primul ieşit, pe fiecare simbol.
(8²)Pentru calculul câştigului prevăzut la alin. (81), valoarea fiscală se determină prin aplicarea
metodei preţului mediu ponderat, cuprinzând şi costurile aferente transferului/operaţiunii, pe fiecare
simbol, indiferent de perioada de deţinere.
(8³)Obligaţia calculării şi reţinerii la sursă a impozitului pe venit rezultat din alin. (81) revine
entităţilor prevăzute la art. 961 alin. (1), la fiecare transfer/operaţiune.
(8⁴)Impozitul pe venit calculat şi reţinut la sursă se declară şi se virează la bugetul de stat de către
entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a
fost reţinut şi este impozit final.
(8⁵)Pierderile obţinute din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare
derivate, efectuate prin entităţile prevăzute la art. 961 alin. (1), după caz, nu se reportează şi nu se
compensează, acestea reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
(9)[textul din Art. 97, alin. (9) din titlul IV, capitolul V a fost abrogat la 01-ian-2016 de Art. I,
punctul 13. din Ordonanta urgenta 50/2015]

Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operaţiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului de
investiţii se impozitează potrivit prevederilor cap. XI din prezentul titlu.

(1)Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile
sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii
facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat, diferenţe de venituri din pensii, precum şi sume
reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie.
(2)Drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 204/2006
privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 1/2020 privind
pensiile ocupaţionale, cu completările ulterioare, reprezintă venituri din pensii.

(1)Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei
neimpozabile lunare de 3.000 lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate
potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii.
(2)Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii administrate
privat şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc
contribuţiile nete ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit
neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, deduce contribuţia de asigurări
sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii, în limita
venitului impozabil.
(3)Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii
administrate privat şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele
care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil
stabilit conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, se deduce contribuţia de asigurări sociale de
sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii, în limita venitului
impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.
(4)Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau
fondurile de pensii ocupaţionale şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr.
204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2020, cu modificările şi
completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete
ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit
conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate
datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii, în limita venitului impozabil.
(5)Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii
facultative şi/sau ocupaţionale, precum şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2020, cu modificările şi
completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete
ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin.
(1) şi, după caz, se deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor
titlului V - Contribuţii sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de
la fiecare fond de pensii.

(1)Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor
prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este
impozit final.
(2)Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar
din pensii determinat potrivit art. 100.
(3)În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin
împărţirea pensiei plătite la fiecare dintre lunile cărora le este aferentă pensia.
(4)Drepturile de pensie restante ca urmare a acordării/revizuirii/recalculării/actualizării pensiei se
defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării/recalculării, după caz, a impozitului datorat,
reţinerii şi plăţii acestuia, în conformitate cu reglementările legale în vigoare în luna pentru care se
acordă drepturile. Impozitul se reţine la data efectuării plăţii şi se plăteşte până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile. Diferenţele de venituri din pensii, primite de la
acelaşi plătitor şi stabilite pentru perioadele anterioare, se impozitează separat faţă de drepturile de
pensie ale lunii curente.
(5)Veniturile din pensiile de urmaş se individualizează în funcţie de numărul acestora, iar
impozitarea se face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.
(6)În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, dobânzilor acordate în
legătură cu acestea, precum şi al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie,
stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti
definitive şi executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii
curente, prin aplicarea prevederilor alin. (2), impozitul reţinut fiind impozit final. Impozitul se reţine
la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii veniturilor
respective. Impozitul astfel reţinut se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care s-au plătit veniturile.

impozit
(1)
[textul din Art. 102, alin. (1) din titlul IV, capitolul VI a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I, punctul
15. din Legea 30/2019]
(2)[textul din Art. 102, alin. (2) din titlul IV, capitolul VI a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 16. din Legea 30/2019]
(3)[textul din Art. 102, alin. (3) din titlul IV, capitolul VI a fost abrogat la 01-apr-2019 de Art. I,
punctul 16. din Legea 30/2019]

(1)Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de
asociere, fără personalitate juridică, din:
a)cultivarea produselor agricole vegetale, precum şi prelucrarea, procesarea şi valorificarea lor în
stare naturală;
b)exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;
c)creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în
stare naturală.
(2)Veniturile din silvicultură şi piscicultură reprezintă veniturile obţinute din recoltarea şi
valorificarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi
nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

(1)Veniturile din silvicultură şi piscicultură se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II - Venituri
din activităţi independente -, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de
evidenţă fiscală. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din
activităţi independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate. Pentru veniturile din silvicultură calificate drept venituri din alte surse se aplică
prevederile cap. X.
(2)Veniturile obţinute din valorificarea produselor prevăzute la art. 103 alin. (1) în altă modalitate
decât în stare naturală reprezintă venituri din activităţi independente şi se supun regulilor de
impunere proprii categoriei respective.
(3)Veniturile definite la art. 103 alin. (1) pentru care nu există obligaţia stabilirii normelor de venit
sunt venituri impozabile şi se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activităţi
independente -, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă
fiscală. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activităţi
independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate.

(1)Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără
personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor:
a)produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri
neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea şi valorificarea acesteia în volum de
maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate;
b)produse capturate din fauna sălbatică, cu excepţia celor realizate din activitatea de pescuit
comercial supuse impunerii potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activităţi independente.
(2)Veniturile definite la art. 103 alin. (1) sunt venituri neimpozabile în limitele stabilite potrivit
tabelului următor:
Nr.
crt.
Produse vegetale Suprafaţă
1. Cereale până la 2 ha
2. Plante oleaginoase până la 2 ha
3. Cartof până la 2 ha
4. Sfeclă de zahăr până la 2 ha
5. Tutun până la 1 ha
6. Hamei pe rod până la 2 ha
7. Legume în câmp până la 0,5 ha
8. Legume în spaţii protejate până la 0,2 ha
9. Leguminoase pentru boabe până la 1,5 ha
10. Pomi pe rod până la 1,5 ha
11. Vie pe rod până la 1 ha
12. Arbuşti fructiferi până la 1 ha
13. Flori şi plante ornamentale până la 0,3 ha
Animale Nr. capete/Nr. de familii de albine
1. Vaci până la 2
2. Bivoliţe până la 2
3. Oi până la 50
4. Capre până la 25
5. Porci pentru îngrăşat până la 6
6. Albine până la 75 de familii
7. Păsări de curte până la 100
*) La articolul 105 alineatul (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările
ulterioare, după numărul curent 13 se introduce un nou număr curent, numărul curent 14, cu
următorul cuprins:
Nr. crt. Produse vegetale Suprafaţă
14. Plante medicinale şi aromatice până la 2 ha
*) La articolul 105 alineatul (2), după numărul curent 14 se introduce un nou număr curent, numărul
curent 15, cu următorul cuprins:
"15 Căpşun până la 1,0 ha
*) La articolul 105 alineatul (2), după numărul curent 15 se introduce un nou număr curent, numărul
curent 16, cu următorul cuprins:
Nr. crt. Produse vegetale Suprafaţă
16. Plante furajere până la 2,0 ha inclusiv
(3)Nu sunt venituri impozabile veniturile obţinute din exploatarea păşunilor şi fâneţelor naturale.
(4)În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor
cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi
pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit şi a celor prevăzute la alin. (2) nu
generează venit impozabil.
(5)Metodologia de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

(1)Venitul dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit.
(2)Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine pentru
categoriile de produse vegetale şi animalele prevăzute la art. 105 alin. (2).
(3)Normele de venit, precum şi datele necesare calculului acestora se stabilesc de către entităţile
publice mandatate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza metodologiei aprobate
prin hotărâre a Guvernului, şi se publică de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice,
până cel târziu la data de 5 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
(4)În cazul contribuabililor care realizează venituri din desfăşurarea a două sau mai multe activităţi
agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, contribuabilul stabileşte venitul
anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activităţi.
(5)În cazul în care în cursul anului fiscal de realizare a veniturilor s-au înregistrat pierderi ca urmare
a unor fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheţ,
grindină, polei, ploaie abundentă, secetă şi inundaţii, precum şi a epizootiilor ce afectează peste 30%
din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animalele deţinute, norma de venit se reduce
proporţional cu pierderea respectivă, indiferent de modalitatea de desfăşurare a activităţii, respectiv
individual sau într-o formă de asociere.
(6)Constatarea pagubelor prevăzute la alin. (5) şi evaluarea pierderilor se fac la cererea persoanelor
fizice/asocierilor fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul
anual se stabileşte pe bază de norme de venit, de o comisie numită prin ordin al prefectului judeţului/
municipiului Bucureşti, la propunerea directorului executiv al direcţiei agricole judeţene/
municipiului Bucureşti, comisie formată pe plan local dintr-un reprezentant al primăriei, un specialist
de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un delegat din partea Administraţiei
Naţionale de Meteorologie şi un specialist al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
(7)Procedura de aplicare a prevederilor alin. (5) şi (6) se stabileşte prin ordin al preşedintelui
A.N.A.F., cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(8)Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de
completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.
(9)În cazul reducerii normelor de venit potrivit alin. (5) şi (6), contribuabilul are obligaţia să
calculeze venitul anual şi impozitul anual prin diminuarea normei de venit aferente fiecărei categorii
de produse vegetale/categorii de animale prevăzute la art. 105 alin. (2) corespunzător cu procentul
reprezentând gradul de afectare stabilit potrivit procesului-verbal de constatare şi evaluare a
pagubelor, conform procedurii prevăzute la alin. (7), şi să depună Declaraţia unică privind impozitul
pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice până la termenul legal de depunere
prevăzut la art. 122 alin. (3).

(1)Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei
cote de 10% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit.
(2)Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă prevăzută la art. 103 alin. (1) pentru care
venitul se determină pe baza normei anuale de venit are obligaţia de a depune anual, pentru veniturile
anului anterior, Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoanele fizice la organul fiscal competent, până la termenul legal de depunere prevăzut la art. 122
alin. (3). Informaţiile cuprinse în declaraţie vizează suprafeţele cultivate în anul de realizare a
venitului şi/sau animalele/familiile de albine deţinute la data de 25 mai inclusiv a anului de realizare
a venitului, de către contribuabili/asocieri fără personalitate juridică. Modificarea pe parcursul anului
de realizare a venitului a structurii suprafeţelor destinate producţiei agricole vegetale cultivate, a
numărului de capete de animale/familii de albine deţinute de contribuabili/asocieri fără personalitate
juridică nu conduce la recalcularea normei anuale de venit.
(3)Contribuabilii care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul se stabileşte pe baza normei
anuale de venit şi deţin suprafeţe destinate producţiei agricole vegetale/animale în localităţi/judeţe
diferite vor opta pentru stabilirea judeţului/judeţelor unde vor beneficia de încadrarea în limitele
veniturilor neimpozabile prevăzute pentru fiecare grupă de produse vegetale/animale de la art. 105
alin. (2). Opţiunea se exercită prin completarea corespunzătoare a declaraţiei unice privind impozitul
pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.
(4)Declaraţia prevăzută la alin. (2) nu se depune pentru veniturile prevăzute la art. 105.
(5)În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică,
obligaţia depunerii declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţile
supuse regimului transparenţei fiscale la organul fiscal competent revine asociatului care răspunde
pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice până în ultima zi a lunii februarie
inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia cuprinde şi cota de distribuire ce
revine fiecărui membru asociat din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii. Asociatul desemnat
are obligaţia transmiterii către fiecare membru asociat a informaţiilor referitoare la venitul impozabil
ce îi revine corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii, în
cadrul aceluiaşi termen.
(6)Contribuabilii care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură au
obligaţia să determine venitul anual/venitul net anual impozabil/pierderea netă anuală la nivelul
fiecărei surse de venit din cadrul categoriei.
(7)Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la termenul legal de depunere
a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice
prevăzut la art. 122 alin. (3).
(8)Reprezentantul desemnat să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile
publice optează pentru stabilirea judeţului sau judeţelor unde asocierea va beneficia de încadrarea în
limitele veniturilor neimpozabile prevăzute pentru fiecare grupă de produse vegetale/animale
prevăzute la art. 105 alin. (2) prin declaraţia anuală de venit pentru asocierile fără personalitate
juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale, la termenul prevăzut la alin. (5).
(9)Pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit, prevăzută la
art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, de care beneficiază persoanele fizice care obţin venituri individuale, reducerea normei de
venit se calculează de către contribuabil. Metodologia de calcul al reducerii normei de venit se
stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

(1)Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 62,
sumele primite ca urmare a participării la Loteria bonurilor fiscale, potrivit prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 166/2015, precum şi din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a
practicilor comerciale.
(2)Nu sunt venituri impozabile următoarele:
a)materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
b)reducerile comerciale de preţ acordate persoanelor fizice, altele decât cele acordate contribuabililor
care obţin venituri pentru care se aplică regulile de la capitolul III - Venituri din salarii şi asimilate
salariilor.
(3)Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile şi serviciile primite, ca
urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se
acordă, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.

Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii şi suma reprezentând venit neimpozabil.

(1)Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 10% aplicată asupra
venitului net realizat din fiecare premiu.
(2)Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se
determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui
venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de
noroc:
Tranşe de venit brut - lei - Impozit - lei -
până la 10.000 inclusiv 4%
peste 10.000-66.750
inclusiv
400 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000
peste 66.750 11.750 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750
(2¹)Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la
distanţă sau on-line, definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind
organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul datorat potrivit prevederilor alin. (2)
se determină şi se reţine la sursă la fiecare transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar
sau similar.
(2²)Impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc
caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât
plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra
fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut se scade suma de 11.750 lei.
(3)Obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de venituri.
(4)Nu sunt impozabile următoarele venituri obţinute în bani şi/sau în natură:
a)premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de
contribuabil pentru fiecare premiu;
b)veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor,
cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei,
inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc
din care a fost obţinut venitul respectiv.
În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depăşeşte plafonul neimpozabil de 66.750 lei,
inclusiv, impozitarea se efectuează distinct faţă de veniturile obţinute din participarea la alte tipuri de
jocuri de noroc.
(5)Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.
(6)Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
(7)[textul din Art. 110, alin. (7) din titlul IV, capitolul VIII a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I,
punctul 33. din Ordonanta urgenta 18/2018]
(8)[textul din Art. 110, alin. (8) din titlul IV, capitolul VIII a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I,
punctul 33. din Ordonanta urgenta 18/2018]
(9)[textul din Art. 110, alin. (9) din titlul IV, capitolul VIII a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I,
punctul 33. din Ordonanta urgenta 18/2018]
(10)
[textul din Art. 110, alin. (10) din titlul IV, capitolul VIII a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I,
punctul 33. din Ordonanta urgenta 18/2018]
(11)[textul din Art. 110, alin. (11) din titlul IV, capitolul VIII a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I,
punctul 33. din Ordonanta urgenta 18/2018]
(12)
[textul din Art. 110, alin. (12) din titlul IV, capitolul VIII a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I,
punctul 33. din Ordonanta urgenta 18/2018]
(13)[textul din Art. 110, alin. (13) din titlul IV, capitolul VIII a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. I,
punctul 33. din Ordonanta urgenta 18/2018]

(1)La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice
între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra
terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează
la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:
a)3% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de
orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
b)1% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.
(2)Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:
a)la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin
reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b)la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea
inclusiv, precum şi între soţi;
c)în cazul actelor de desfiinţare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului de proprietate
asupra proprietăţilor imobiliare;
d)la notarea posesiei de fapt în cartea funciară în cadrul procesului de înregistrare sistematică sau
sporadică şi al intabulării ulterioare a dreptului de proprietate ca efect al notării posesiei de fapt, în
condiţiile art. 13 şi 41 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
e)în cazul transferului dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal, în condiţiile
prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii
obligaţiilor asumate prin credite, pentru o singură operaţiune de dare în plată.
(2¹)Dispoziţiile alin. (2) lit. e) se aplică atât debitorului, cât şi codebitorilor, coplătitorilor, garanţilor
personali sau ipotecari ai debitorului, în cazul în care prin operaţiunea de dare în plată se transferă
dreptul de proprietate imobiliară din patrimoniul personal al acestora.
(2²)Persoanele fizice prevăzute la alin. (21) beneficiază de prevederile alin. (2) lit. e) o singură dată,
pentru prima operaţiune de dare în plată, astfel cum rezultă din registrul prevăzut la alin. (23),
indiferent de calitatea pe care acestea o au într-o altă operaţiune de dare în plată efectuată în
condiţiile prevederilor Legii nr. 77/2016.
(2³)Pentru identificarea primei operaţiuni de dare în plată, în vederea aplicării prevederilor alin. (2)
lit. e), se înfiinţează la nivelul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România Registrul naţional
notarial de evidenţă a actelor de dare în plată prevăzute de Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a
unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, denumit în continuare
RNNEADP, în care se înscriu actele autentificate de notarul public şi hotărârile judecătoreşti de dare
în plată emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 77/2016. RNNEADP este administrat de
Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale (CNARNN - Infonot).
(2⁴)În cazul în care darea în plată pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2) lit. e) se face
prin notarul public, persoanele fizice prevăzute la alin. (21) solicită acestuia un certificat eliberat de
CNARNN care să ateste faptul că nu s-a mai înregistrat niciun alt act de dare în plată potrivit Legii
nr. 77/2016, până la data autentificării actului de dare în plată de către acesta.
(2⁵)Aplicarea prevederilor alin. (2) lit. e) de către notarul public se efectuează în baza certificatului
eliberat potrivit alin. (24).
(2⁶)Notarii publici care autentifică acte de dare în plată potrivit Legii nr. 77/2016 au obligaţia să le
transmită la RNNEADP în aceeaşi zi, în vederea înregistrării lor, cu evidenţierea distinctă a
persoanelor fizice care au calitatea de parte în actul de dare în plată.
(2⁷)În cazul în care darea în plată pentru care persoanele fizice, prevăzute la alin. (21), solicită
aplicarea prevederilor alin. (2) lit. e) se face pe cale judecătorească, acestea au obligaţia transmiterii
unui exemplar al hotărârii judecătoreşti definitive la CNARNN, în termen de 30 de zile de la data
comunicării hotărârii, în vederea înregistrării acesteia în RNNEADP.
(2⁸)În situaţia prevăzută la alin. (27), pentru a beneficia de prevederile alin. (2) lit. e), persoanele
fizice prevăzute la alin. (21) au obligaţia depunerii unei cereri la organul fiscal competent, în termen
de 90 de zile de la data comunicării hotărârii judecătoreşti, sub sancţiunea decăderii, la care să
anexeze certificatul eliberat de CNARNN, din care să rezulte faptul că hotărârea judecătorească
definitivă s-a înregistrat în RNNEADP şi nu s-a mai înregistrat niciun alt act de dare în plată potrivit
Legii nr. 77/2016, până la data înregistrării hotărârii judecătoreşti. Certificatul se obţine de la
CNARNN - Infonot de persoana fizică, direct sau prin intermediul unui notar public.
(2⁹)Cererea prevăzută la alin. (28) va cuprinde cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale
contribuabilului, calitatea de parte în cadrul unei hotărâri judecătoreşti obţinute în conformitate cu
prevederile Legii nr. 77/2016, numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive, adresa la care este
situat bunul imobil înstrăinat care face obiectul transferului dreptului de proprietate ca urmare a
actului de dare în plată.
(3)Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de
moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată
în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii
succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la
valoarea masei succesorale.
(4)Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care
se transferă dreptul de proprietate, dezmembrămintele sale sau nuda proprietate.
(4¹)Prin excepţie de la alin. (4), în cazul în care valorile declarate de părţi în actul prin care se
transferă dreptul de proprietate, dezmembrămintele sale sau nuda proprietate sunt inferioare
valorilor minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici cu
experţi evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, baza de calcul al impozitului o reprezintă:
a)valoarea minimă stabilită prin studiul de piaţă în cazul transferului dreptului de proprietate;
b)20% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piaţă, în cazul în care valoarea declarată de părţi
la constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate este inferioară acesteia.
Aceeaşi valoare se va stabili şi la stingerea pe cale convenţională sau prin consimţământul titularului
acestor dezmembrăminte;
c)80% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piaţă, în cazul în care valoarea declarată de părţi
la transmiterea nudei proprietăţi este inferioară acesteia.
(5)Camerele notarilor publici actualizează cel puţin o dată pe an studiile de piaţă întocmite de experţi
evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, care trebuie să conţină informaţii privind valorile minime
consemnate pe piaţa imobiliară specifică în anul precedent, şi le comunică direcţiilor generale
regionale ale finanţelor publice din cadrul A.N.A.F.
(6)Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se încasează de notarul public înainte de
autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul
calculat şi încasat se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost
încasat. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor
acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin hotărâre
judecătorească ori prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se
încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de
zile de la data comunicării deciziei. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri
judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii
comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de
zile de la data hotărârii judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârii judecătoreşti
definitive şi executorii.
Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara
venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea
calculării impozitului.
În cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a
fost transferată proprietatea imobiliară se calculează şi se încasează de către organul fiscal
competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.
(6¹)În cazul veniturilor din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiţie
suspensivă, persoanele fizice beneficiare datorează impozit pentru veniturile determinate şi încasate
ulterior autentificării actului notarial prin care se transferă dezmembrămintele dreptului de
proprietate. Impozitul se calculează de către contribuabili, la momentul încasării venitului, prin
aplicarea cotei prevăzute la alin. (1), utilizată la data autentificării actului notarial, asupra bazei de
calcul egală cu venitul încasat. Impozitul astfel calculat se declară de contribuabili până la data de 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului în care a fost încasat venitul, prin depunerea la organul fiscal
competent a Declaraţiei privind impozitul pe veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului
de proprietate sub condiţie suspensivă, iar plata impozitului datorat se efectuează în cadrul aceluiaşi
termen.
(6²)În cazul persoanelor fizice care încasează venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului
de proprietate sub condiţie suspensivă, realizat prin hotărâre judecătorească definitivă ori prin altă
procedură prevăzută de lege, impozitul datorat pentru veniturile determinate şi încasate ulterior
transferului dezmembrămintelor dreptului de proprietate prin hotărâre judecătorească definitivă sau
alt act juridic prevăzut de lege se calculează de contribuabili prin aplicarea cotei prevăzute la alin. (1)
lit. a), asupra bazei de calcul egală cu venitul încasat, iar obligaţiile de calcul, declarare şi de plată
sunt cele prevăzute la alin. (61).
(6³)În cazul contribuabililor care încasează venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de
proprietate sub condiţie suspensivă, ca urmare a dobândirii, prin acte între vii sau pentru cauză de
moarte, a dreptului de proprietate asupra unei proprietăţi imobiliare care a făcut obiectul unui transfer
al dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiţie suspensivă, impozitul se calculează prin
aplicarea cotei prevăzute la alin. (1) lit. a), asupra bazei de calcul egală cu venitul încasat, iar
obligaţiile de calcul, declarare şi de plată sunt cele prevăzute la alin. (61).
(6⁴)Prin excepţie de la prevederile alin. (61)-(63), în cazul veniturilor din transferul
dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiţie suspensivă, plătite de persoane juridice sau
alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, plătitorii acestor venituri au obligaţia
de a calcula, reţine, declara şi plăti impozitul corespunzător sumelor plătite.
(6⁵)Plătitorii de venituri prevăzuţi la alin. (64) calculează impozitul prin aplicarea cotei prevăzute la
alin. (61)-(63), după caz, asupra bazei de calcul egală cu venitul plătit şi îl reţin la sursă, la momentul
plăţii veniturilor.
(6⁶)Impozitul calculat şi reţinut potrivit prevederilor alin. (64) şi (65) reprezintă impozit final, se
declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a
fost reţinut.
(6⁷)În situaţia prevăzută la alin. (64), persoanele fizice beneficiare de venit nu au obligaţia depunerii
Declaraţiei privind impozitul pe veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate
sub condiţie suspensivă.
(6⁸)Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a Declaraţiei privind impozitul pe
veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiţie suspensivă se
aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(7)Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel:
a)o cotă de 50% se face venit la bugetul de stat;
b)o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află
bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.
(7¹)Prin excepţie de la prevederile alin. (7), impozitul stabilit în condiţiile alin. (61)-(65) se face
integral venit la bugetul de stat.
(8)Procedura de calculare, încasare şi plată a impozitului perceput în condiţiile alin. (1) şi (3),
precum şi obligaţiile declarative se stabilesc prin norme metodologice emise prin ordin comun al
ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor
Publici din România.

În cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura
succesorală de către notarul public, se constată erori ori omisiuni în calcularea şi încasarea
impozitului prevăzut la art. 111 alin. (1) şi (3), notarul public va comunica organului fiscal competent
această situaţie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale
competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnaţi la art. 111 alin. (1) şi (3),
în vederea încasării impozitului. Răspunderea notarului public pentru neîncasarea sau calcularea
eronată a impozitului prevăzut la art. 111 alin. (1) şi (3) este angajată numai în cazul în care se
dovedeşte că neîncasarea integrală sau parţială este imputabilă notarului public care, cu intenţie, nu
şi-a îndeplinit această obligaţie.

imobiliare
Notarii publici au obligaţia să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care
a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal,
la organul fiscal teritorial, o declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare,
cuprinzând cel puţin următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie:
a)părţile contractante;
b)valoarea înscrisă în documentul de transfer;
b1)[textul din Art. 113, litera B^1. din titlul IV, capitolul IX a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. I,
punctul 47. din Ordonanta 16/2022]
c)impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
d)taxele notariale aferente transferului.
e)numărul cadastral al proprietăţii imobiliare.

(1)Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în
categoriile prevăzute la art. 61 lit. a)-h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu
prezentul titlu.
(2)În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a)prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul
unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de
venituri din salarii şi asimilate salariilor, potrivit cap. III - Venituri din salarii şi asimilate salariilor;
a1)veniturile, cu excepţia celor obţinute ca urmare a unor contracte încheiate în baza Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza
raporturilor de serviciu încheiate în baza Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, obţinute de către operatorii statistici din
activitatea de colectare a datelor de la populaţie şi de la persoanele juridice cuprinse în cercetările
statistice efectuate în vederea producerii de statistici oficiale;
a2)indemnizaţiile pentru limită de vârstă acordate în condiţiile Legii nr. 357/2015 pentru
completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;
a3)indemnizaţiile lunare acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, potrivit
prevederilor Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de
şef al statului român;
a4)indemnizaţiile lunare pentru limită de vârstă acordate persoanelor care au exercitat calitatea de
primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, potrivit
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare;
b)câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între
părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
c)venituri, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, primite de
persoanele fizice pensionari, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor
legi speciale;
d)venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e)venituri obţinute de persoana fizică în baza contractului de administrare încheiat potrivit
prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată. Fac excepţie veniturile realizate din
exploatarea şi valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din pădurile pe
care contribuabilii le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, care sunt neimpozabile;
f)veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate - persoane
juridice, prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, altele decât veniturile neimpozabile realizate din:
1. exploatarea şi valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din pădurile
pe care le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, pentru fiecare membru asociat;
2. exploatarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din pădurile pe care le au în
proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, acordată fiecărui membru asociat;
g)veniturile din activităţi, altele decât cele de producţie, comerţ, prestări de servicii, profesii liberale
şi din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură,
pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II - Venituri din activităţi independente şi cap. VII -
Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
h)bunurile şi/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către
persoana juridică în folosul personal al acestuia;
i)suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile
sau serviciile achiziţionate de la acesta, peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri ori servicii;
j)distribuirea de titluri de participare, definite la art. 7, efectuată de o persoană juridică unui
participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea
persoană juridică, altele decât cele prevăzute la art. 93 alin. (2) lit. f);
k)dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a dividendelor
distribuite participanţilor, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
k1)veniturile obţinute de către alte persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar
sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea
Proprietăţilor ca urmare a valorificării dreptului de creanţă dobândit în legătură cu măsurile pentru
finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv
în perioada regimului comunist în România potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile
pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod
abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, altele
decât cele care se încadrează în categoria venituri din activităţi independente;
l)veniturile obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv de cesionar din realizarea
venitului din creanţele respective, altele decât cele prevăzute la lit. k1), inclusiv în cazul drepturilor
de creanţe salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/
hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, din patrimoniul personal, altele decât cele care se
încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a)-h) şi art. 62;
m)venituri din transferul de monedă virtuală.(N.R. se aplică începând cu impozitul pe venit datorat
pentru veniturile realizate în anul 2019)
m1)veniturile din transferul posesiei de fapt notate în cartea funciară în condiţiile art. 13 şi 41 din
Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, prin acte între vii.
m2)veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite ca urmare a predării metalelor feroase şi
neferoase şi aliajelor acestora, din patrimoniul personal, încadrate ca deşeuri potrivit legii;
n)[textul din Art. 114, alin. (2), litera N. din titlul IV, capitolul X a fost abrogat la 18-dec-2021 de
Art. XXIV, punctul 5. din Ordonanta urgenta 130/2021]
(3)Contribuabilii care obţin venituri din alte surse nu au obligaţii de completare a Registrului de
evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

(1)Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul acordării veniturilor de
către plătitorii de venituri, prin aplicarea asupra venitului brut a unei cote de:
a)10% pentru veniturile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a)-g), j)-k1) şi m2);
b)16% pentru veniturile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. h) şi i).
(1¹)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) contribuabilii care obţin venituri din activităţile prevăzute
la art. 114 alin. (2) lit. g), care fac dovada înregistrării fiscale pentru activitatea respectivă, potrivit
legislaţiei în materie, prin depunerea declaraţiei pe propria răspundere, la plătitorii de venituri, la
momentul plăţii veniturilor.
(1²)În cazul contribuabililor care realizează venituri prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k1), impozitul
pe venit se calculează prin reţinere la sursă, la fiecare plată, de către CEC Bank - S.A. pe baza datelor
şi informaţiilor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prin aplicarea
cotei de 10% asupra venitului brut.
(2)Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.
(2¹)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k1)
pentru care stabilirea venitului impozabil se determină ca diferenţă între venituri şi cheltuieli, în baza
documentelor justificative, impozitul calculat şi reţinut reprezintă plată anticipată în contul
impozitului anual datorat.
(3)Impozitul astfel reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care a fost reţinut.